Ştiri pe scurt

25 martie 2009

ISS / Misiuni ambiţioase

Doi astronauţi din echipajul navetei spaţiale Discovery, conectată la bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale (ISS), au încheiat ieri a treia şi ultima ieşire pe orbită, fără să reuşească deblocarea mecanismului de fixare a unei platforme exterioare a staţiei, informează AFP. Richard Arnold şi Joseph Acaba au reuşit să finalizeze cu succes toate celelalte sarcini prevăzute pentru această ieşire pe orbită. Sâmbătă, cei doi foşti profesori de liceu deveniţi astronauţi au reuşit să scoată o tijă, inserată în sens invers în mecanismul de prindere a platformei, dar în ciuda acestui succes, mecanismul de prindere nu a fost deblocat, transmite Agenţia France Presse, citată de Mediafax. După mai multe tentative eşuate ale celor doi astronauţi, responsabilii misiunii de la Centrul Spaţial Houston (Texas) le-au cerut să renunţe la acest punct al misiunii şi să continue cu celelalte sarcini stabilite.

Astronauţii au executat cu succes toate celelalte sarcini prevăzute, inclusiv deplasarea, la bordul vehiculului pe şine Mobile Transporter, de la un capăt la celălalt al ISS. Vehiculul este folosit pentru operaţiunile de întreţinere a braţului robotizat al ISS şi al robotului Dextre, ambii furnizaţi de Canada. Astronauţii au lubrifiat, totodată, articulaţia braţului robotizat şi au instalat învelişul termic al lui Dextre. Duminică, a fost modificată orbita Staţiei pentru a fi siguri că un deşeu orbital trece suficient de departe de ISS - a fost vorba de un deşeul de aproximativ zece centimentri, care provine de la o rachetă chineză lansată în 1999 şi care s-a dezintegrat în spaţiu, în martie 2000.

CANADA / Mazărea, în luptă cu maladiile renale

O proteină din mazăre poate fi folosită ca aditiv sau supliment alimentar împotriva hipertensiunii arteriale şi a maladiilor renale, potrivit unui studiu recent al cercetătorilor canadieni, informează publicaţia online eurekalert.org, citată de Mediafax. Potrivit sursei sus-amintite, cercetătorii canadieni au arătat, în premieră, că un anumit concentrat din mazăre poate avea un efect pozitiv asupra presiunii arteriale şi preveni maladiile renale cronice. În cazul persoanelor care suferă de hipertensiune arterială, această proteină poate să întârzie instalarea problemelor renale, a explicat Rotimi Aluko, biochimist la Universitatea Manitoba din Winnipeg (Canada). În cazul persoanelor care suferă deja de maladii renale, această proteină îi ajută pe aceştia să îşi menţină tensiunea arterială la un nivel normal şi să trăiască, astfel, mai mult. 

GRECIA / Acropole, la "Ora Pământului"

Sistemul de iluminare de la Acropole, principalul obiectiv turistic al Greciei, va fi oprit sâmbătă, 28 martie, pentru "Ora Pământului", o iniţiativă internaţională pentru protejarea mediului înconjurător. Potrivit Fondului Mondial pentru Natură (WWF), este prima dată când Acropole participă la o asemenea acţiune. Templul lui Theseion şi coloanele Templului lui Poseidon de la Cap Sounion vor fi de asemenea lăsate în întuneric sâmbătă timp de o oră.

MAREA BRITANIE / SenseCam, o soluţie pentru bolnavii de Alzheimer?

O cameră foto revoluţionară, care stimulează memoria, s-a dovedit o metodă foarte bună de combatere a pierderilor de memorie, informează tabloidele britanice. Potrivit acestora, în Marea Britanie s-au efectuat teste timp de doi ani pe o pacientă bolnavă de Alzheimer, folosindu-se de camera SenseCam. Este vorba de un aparat foarte uşor, care face fotografii la intervale regulate sau atunci când detectează schimbări de luminozitate, modificări ale temperaturii corporale ori diverse alte mişcări. Camera costă aproximativ 50 de lire sterline şi captează acele imagini obişnuite pe care orice creier uman le stochează în zona destinată amintirilor - un proces care este serios afectat în cazul pacienţilor suferind de amnezie sau demenţă. Ulterior, fotografiile sunt transpuse, printr-un program special, pe ecranul computerului. Programul ajută la construirea amintirilor de lungă durată în creierele pacienţilor care altfel nu şi-ar aminti nimic despre evenimentele pe care le-au trăit. Potrivit specialiştilor, fotografiile stocate de SenseCam ajută pacienţii să retrăiască sunetele, imaginile şi sentimentele legate de un anumit eveniment trecut.

SUA / Un alt studiu confirmă că pâinea nu îngraşă

Cercetătorii americani au descoperit gena care transformă carbohidraţii în grăsimi, oferind astfel noi indicii despre modul în care organismul metabolizează carbohidraţii şi despre cum se ajunge la obezitate, informează Agenţia Reuters, citată de Mediafax. Potrivit presei, gena denumită DNA-PK controlează procesul de metabolizare, la nivelul ficatului, a carbohidraţilor în grăsimi. Un studiu realizat de oamenii de ştiinţă de la Universitatea din California şi publicat în revista Cell insistă asupra ideii că pâinea, pastele şi orezul nu îngraşă. Şoarecii testaţi în laborator, care prezentau o variantă cu o secvenţă incompletă a acestei gene, au rămas slabi chiar şi atunci când au fost supuşi unui regim de îngrăşare accelerată. Şoarecii cu gena DNA-PK dezactivată au rămas slabi şi aveau cu 40% mai puţină grăsime decăt şoarecii din grupul de control şi mai puţin colesterol, contribuind astfel la scăderea semnificativă a riscului de apariţie a maladiilor cardiace. Deoarece această genă este prezentă şi în genomul uman, cercetătorii consideră că această descoperire poate fi folosită pentru producerea unor medicamente de prevenire a obezităţii.

CHINA / Voluntari pentru vaccinul anti-SIDA

Oamenii de ştiinţă chinezi caută voluntari pentru cea de-a doua fază a testării pe oameni a vaccinului experimental anti-SIDA, informează Agenţia Xinhua, preluată de Agerpres. Primul grup de 49 voluntari, studenţi la medicină şi funcţionari cu vârste
cuprinse între 18 şi 50 ani, a primit vaccinul experimental în mai 2005, la nouă ani după debutul cercetărilor în China. Nici unul dintre aceşti "cobai" nu a prezentat vreun semn de efecte adverse, a anunţat unul dintre cercetători, la încheierea primei faze de testare.

SPANIA / Peşti-roboţi pentru o apă mai curată

Autorităţile spaniole au găsit o modalitate inedită de a încerca să vină de hac poluării: peştii-roboţi. Apele din zona portului Gijon, din nordul Spaniei, vor fi invadate de aceste maşinării care vor verifica calitatea apei. Fiecare peşte-robot costă 30.000 de dolari, seamănă cu un crap, are aproximativ 1,5 metri şi poate înota cu un metru pe secundă. Potrivit cercetătorilor, aceşti roboţi au fost special concepuţi pentru a avea un comportament similar cu al peştilor reali. Maşinăriile funcţionează pe bază de baterie şi sunt echipate cu senzori chimici capabili să detecteze substanţele poluante din apă, transmite Agerpres. 

CAMBRIDGE / Charles Darwin, un student cheltuitor

În arhivele Universităţii Cambridge din Marea Britanie au fost descoperite documente cu privire la viaţa de studenţie a lui Charles Darwin. Documentele, care oferă detalii despre viaţa lipsită de griji a autorului teoriei evoluţioniste, au fost date publicităţii de BBC şi de Reuters. Potrivit presei britanice, este vorba de şase cărţi cu coperţi din piele care îl înfăţişează pe Darwin ca fiind un "gentleman din secolul al XIX-lea", având un comportament pe măsura statutului său social. Aflăm totodată că englezul plătea bani grei pentru a avea, zilnic, pe masa sa legume proaspete. De altfel, Darwin a locuit în timpul studenţiei (1828-1831) în cea mai scumpă cameră disponibilă în campus. Avea propriul său lustrangiu, un angajat special pentru a-i aduce cărbune pentru sobă şi un altul care se ocupa de focul din şemineu. Echipa sa de slujitori era formată dintr-un om care îi spăla vasele şi un altul care îi spăla lenjeria, un croitor, un pălărier şi un bărbier şi un coşar. Avea un program de studiu relativ lejer două ore de matematică şi lectură clasică în fiecare dimineaţă. În restul zilei, Charles şi colegii săi erau liberi să aibe program de voie. "Cred că practica tirul, colecţiona gândaci, se ocupa de pasiunile lui ştiinţifice şi îşi vizita prietenii. Noaptea, juca cărţi şi bea vin, la fel cum au făcut studenţii întotdeauna", a declarat un profesor britanic.

Charles îşi permitea să fie cheltuitor. Tatăl său, Robert Darwin, era un apreciat medic al acelor timpuri. Tot cu sprijinul financiar al tatălui, după absolvire, Charles s-a îmbarcat la bordul vasului Beagle şi a călătorit spre America de Sud. Pe parcursul acestei călătorii a pus bazele teoriei evoluţioniste, pe care a publicat-o ulterior în lucrarea "Originea speciilor". Informaţiile din arhivele de la Cambridge au fost publicate luni, pe internet, la adresa http://darwin-online.org.uk.