Oamenii își pierd treptat inteligența, se arată în concluziua unui studiu al profesorului Gerald Crabtree, de la Universitatea Stanford, publicat în revista Trends in Genetics.
Teoria profesorului este că nevoia de a fi inteligent pentru a supraviețui a dispărut atunci când oamenii au început să trăiască în comunități mari, agricole.
"Dezvoltarea abilităților intelectuale și optimizarea miilor de gene responsabile pentru inteligență s-a petrecut, probabil, în rândurile strămoșilor noștri, înainte de a părăsi Africa”, spune Gerald Crabtree.
"Un vânător-culegător trebuia să găsească rapid o soluție pentru a se hrăni sau adăposti. Dacă făcea o eroare de judecată probabil murea, la fel și copiii lui. După ce oamenii au renunțat la viața de vânători și culegători și s-au reorientat către societăți agrare, nevoia stringentă de inteligență a dispărut. Astăzi, dacă un director de pe Wall Street face o eroare de judecată, va primi probabil un bonus și va fi considerat, în continuare, un partener artactiv de viață, sporindu-i-se șansele de reproducere”, spune Gerald Crabtree.
Potrivit cercetătorilor, între 2.000 și 5.000 de gene determină gradul de inteligență al unui om. Aceste gene sunt predispuse la mutații. Un mediu competitiv, în care lipsa inteligenței ar însemna moartea, selecția naturală ar favoriza persoanele care beneficiază de acele mutații care sporesc inteligența. Într-un mediu în care inteligența nu este vitală pentru supraviețuire, așa cum îl consideră Crabtree pe cel actual, numărul persoanelor lipsite de inteligență crește.
Concluziile lui Crabtree sunt contestate de alți oameni de știință. Un contraargument ar fi că în ultimul secol numărul persoanelor cu un coeficient de inteligență ridicat a crescut simțitor. Crabtree spune, însă, că acest fapt se datorează hranei mai bune, îngrijirii medicale și expunerii mai reduse la substanțe chimice care dăunează dezvoltării cerebrale, precum plumbul, ceea ce face ca măsurarea IQ-ului să fie un indicator fals.
Faptul că numărul mutațiilor genetice care afectează inteligența este în creștere nu înseamnă că vom ajunge o specie mai proastă, însă, spune pshihologul Thomas Hills, de la Universitatea Warwick. Acesta consideră că eliminarea presiunii de a fi un vânător-culegător de top a permis, din contră, ca mai multe tipuri de inteligență să de dezvolte.
"N-ai fi putut avea un Stephen Hawking acum 200.000 de ani. Pur și simplu n-ar fi existat. Dar acum avem oameni de calibrul său intelectual care fac și descoperă lucruri ce n-ar fi putut fi concepute într-un mediul acerb în care evoluția umană s-a petrecut”, spune Warwick.