SUA vor ca România să cultive din nou OMG

Un expert american în biotehnologie sugerează că Europa este răspunzătoare pentru soluţionarea foametei în Africa. El spune totodată că România trebuie să fie un exemplu pentru celelalte ţări europene în privinţa însuşirii biotehnologiei.

Multe ţări africane aşteaptă ca SUA şi Europa să-şi rezolve disputa cu privire la biotehnologie. Când vorbesc de astfel de lucruri, încerc să explic că subiectul este mult mai complicat decât se crede şi scot în evidenţă faptul că în Europa există şapte ţări care cultivă culturi biotehnologice (la nivel global numărul lor este de 25), iar Europa este unul dintre cei mai mari importatori de soia modificată din lume, deci şi unul dintre cei mai mari consumatori de produse biotehnologice.

Pe de altă parte, Europa a aprobat mai multe produse biotehnologice decât orice altă regiune din lume. Adevărul este că Europa merge înainte cu paşi repezi pe drumul biotehnologiei. Motivul pentru care există o dezbatere în Europa este legat de faptul că Europa este un partener comercial important pentru SUA şi, de aceea, primeşte o atenţie deosebită. Orice produs care este disponibil în SUA a fost complet revizuit în Europa şi rezultatele au confirmat că produsul este sigur.

În SUA noi cultivăm mai mult porumb modificat genetic (MG) decât în Europa. Produsele noastre sunt destinate atât alimentaţiei animale, cât şi umane. Soia MG care ajunge în Europa, având ca destinaţie hrana animalelor poate fi folosită şi pentru alimentaţia oamenilor. În Europa nu s-a aprobat importul produselor MG doar pentru alimentaţia animalelor, ci pentru ambele categorii în Europa.

Există o lipsă de înţelegere faţă de ceea ce se întâmplă de fapt în Europa - acest lucru a determinat multe ţări africane să fie rezervate cu privire la biotehnologie. De aceea, eu încerc să explic că Europa investeşte mult şi merge înainte în dezvoltarea acestei tehnologii. De exemplu, două dintre cele mai mari companii de biotehnologie din lume sunt europene - Bayern şi Syngenta.

Cu toate acestea, Europa se mişcă mai încet în ceea ce priveşte impactul comercial al acestor produse. Aici intervine înţelegerea greşită afişată de multe ţări din Africa faţă de biotehnologie.

Ar putea dura doi ani, cinci ani sau zece ani, dar Europa tot va îmbrăţişa biotehnologia, pentru că există prea multe beneficii pentru alimentaţie, energie şi mediu înconjurător. Europa are suficientă hrană, nu are neapărată nevoie de biotehnologie, dar ce se întâmplă în Europa are impact asupra altor regiuni ale lumii.

Citește pe Antena3.ro

Blocaj la negocierile pentru Guvern. Surse: Nu s-au înțeles pe împărțirea ministerelor

2. Şi credeţi că OMG reprezintă viitorul umanităţii?
Cred că OMG au un rol important de jucat în viitor. Cred că rolul este important pentru dezvoltarea organică, unele tehnologii organice vor deveni convenţionale în câmp, biotehnologia va deveni mai puţin controversată, va deveni curentul principal. Cred că va exista o convergenţă a tipurilor de culturi în timp.

Toate tehnologiile au un potenţial de risc. Dar trebuie să insistăm asupra faptului că biotehnologia nu reprezintă o aplicaţie de sine stătătoare.

3. Deci nu vă temeţi să le oferiţi copiilor alimente MG?
Nu, deloc.

4. Ce viziune au Statele Unite asupra României din punct de vedere biotehnologic?
România ar putea fi un lider, un vârf de lance pentru celelalte ţări europene în privinţa biotehnologiei. Există două motive pentru care spun acest lucru.

În primul rând, România este o ţară cu tradiţie agricolă şi orice ţară cu un astfel de trecut poate beneficia de biotehnologie mult mai mult decât oricare altă ţară cu o agricultură "tânără". Brazilia, Argentina, Africa de Sud şi China sunt ţări de top în domeniul biotehnologiei pentru că agricultura a ocupat întotdeauna o atenţie deosebită în aceste state.

În al doilea rând, Europa abia acum începe să se implice în biotehnologie - există doar un singur produs aprobat spre cultivare. Dar România a experimentat până acum două culturi - soia Roundup Ready şi porumbul Bt. Deci din anumite puncte de vedere, fermierii români sunt mai familiarizaţi cu aceste culturi decât fermierii din alte ţări europene.

Şi, din câte am înţeles, fermierii români sprijină biotehnologia. În alte ţări europene, ţăranii nu ştiu ce este biotehnologia şi nu ştiu dacă pot obţine sau nu beneficii de pe urma ei. Fermierii români au experienţă în această direcţie, mai ales că au cultivat (până în 2007, n.r.) soia modificată.

Şi cred că ar fi fericiţi să adopte din nou biotehnologia. Pe de altă parte, există noi produse disponibile pentru agricultori, iar în România, după cum am văzut şi în trecut, fermierii au fost mult mai deschişi în a adopta această tehnologie. Cred că România are potenţial pentru "a decola" mai repede decât multe ţări europene.

Trebuie amintit şi faptul că există câteva ţări în Europa care nu susţin biotehnologia, ca Austria, de ex. Dar nu trebuie să ne gândim că dacă în Austria nu se doreşte cultivarea cu organisme modificate genetic (OMG), nici în România această cultivare nu e posibilă. România poate avea opţiunea cultivării.

5. Cu ce mesaj aţi venit în România?
Mesajul meu este că România ar trebui să evalueze singură dacă acceptă sau nu culturile biotehnologice. Trebuie luate în calcul interesul fermierilor români şi potenţialele beneficii ale acestei tehnologii asupra counsumatorilor şi a mediului înconjurător. Biotehnologia ar putea avea o valoare enormă pentru economia României şi v-ar ajuta să atingeţi ţintele de reducere a emisiilor de CO2.

Sectorul privat din România - companii internaţionale care lucrează aici cu firme şi fermieri locali - prezintă un interes deosebit în aceste culturi.

6. Aveţi studii care să susţină, în faţa autorităţilor din România, mesajul cu care aţi venit aici? Mă refer aici la studii particulare pentru solul şi clima specifice României.
În România nu s-au făcut astfel de studii, dar există studii efectuate în Europa şi SUA care se aplică la particularităţile României - despre impactul potenţial asupra solului, al plantelor, al animalelor. Am putea întreba dacă există varietăţi sălbatice aici legate de porumb care s-ar putea încrucişa cu alte specii.

Când arunci cu insecticid, nu omori doar insectele din porumb, ci şi insectele considerate bune. Întrebarea pe care aţi adresat-o s-ar potrivi şi în situaţii în care introduci pe piaţă un insecticid sau un pesticid.

7. Aţi vorbit de familiarizarea românilor cu biotehnologia. Un contraargument în acest sens l-a oferit recent o emisiune televizată, care a avut ca tematică hrana sănătoasă. În cadrul unui sondaj realizat pe stradă, jurnaliştii de la postul naţional de televiziune au aflat că majoritatea oamenilor recunosc că alimentele cu OMG şi cele cu E-uri nu sunt sănătoase, dar le acceptă pentru că pe piaţă nu există altceva. Acest sondaj arată că românii nu sunt, de fapt, familiarizaţi cu biotehnologia. Puteţi comenta?
Este o întrebare dificilă pentru că dacă întrebi pe cineva dacă e de acord sau nu cu un produs MG, în general răspunsul este negativ. Iar asta se întâmplă de cele mai multe ori pentru că oamenii nu ştiu ce sunt OMG-urile.

În SUA, deşi mulţi nu ştiu ce sunt OMG-urile, oamenii au încredere în autorităţi, iar dacă autorităţile spun că aceste produse sunt bune, atunci americanii le consumă. Problema e că întrebarea trebuie pusă corect, adică oamenii ar fi trebuit întrebaţi: "Ce vă îngrijorează la capitolul alimentaţie?"

Probabil că foarte puţini ar fi identificat OMG ca fiind adevărata problemă. Unii ar fi putut menţiona pesticidele, o întrebare în acest sens ar fi trebuit să sune astfel: "Aţi consuma hrană cu sau fără reziduuri de pesticide?" Probabil că majoritatea ar fi răspuns negativ, deşi toată hrana nostră are reziduuri de pesticide şi s-a demonstrat, prin studii, că ele nu sunt nocive organismului uman.

De aceea, Guvernul SUA nu le interzice. Dar lucrul asupra căruia trebuie să insistăm este că biotehnologia este sigură. Există produse obţinute prin expunere la radiaţii sau prin mutaţii - aceste culturi din urmă nu au o singură mutaţie, ci mii de mutaţii. Dar în biotehnologie totul este testat şi controlat - profilul genetic al plantei, testarea ei în câmp, studii pe animale etc.

8. Care este politica noii Administraţii de la Washington cu privire la OMG?
Nu au fost făcute declaraţii specifice cu privire la acest subiect până acum, dar există o înţelegere comună faţă de securitatea alimentară şi biotehnologia a jucat un rol important pentru programului de securitate alimentară. Nu au existat schimbări de viziune până acum în politica noii administraţii cu privire la biotehnologie şi OMG. Nu au existat declaraţii publice din partea Guvernului în acest sens.

9. Sunteţi familiarizaţi cu avizul dat, în a doua jumătate a anului trecut, de către Comisia de Biosecuritate din România pentru introducerea pe piaţă a produselor care conţin, sunt compuse sau fabricate din soia modificată genetic de Monsanto?
Da, cunosc acest lucru.

10. Cât de mult sprijină Comisia de Biosecuritate a României propunerile dvs?
La masa rotundă la care am fost invitat au participat trei reprezentanţi ai Ministerului Mediului de la Bucureşti, un responsabil de la Garda de Mediu şi câţiva membri ai Comisiei de Biosecuritate. Am rămas plăcut impresionat de interesul autorităţilor şi de suportul fermierilor care doresc reintroducerea culturilor biotehnologice.

Există un interes pentru schimbul de informaţii în domeniul biotehnologiei atât din partea autorităţilor, cât şi a celorlalţi participanţi la masa rotundă. Toţi au arătat deschidere, şi receptivitate la ideile pe care am fost mandat să le prezint la Bucureşti.

Scurt CV
Jack Bobo este consultant pentru biotehnologie la Biroul de comerţ multilateral şi afaceri agricole din cadrul Departamentului pentru afaceri economice şi energie de la Departamentul american de Stat. Are diplome în Drept, în Chimie, Biologie şi Psihologie, precum un masterat în ştiinţa mediului înconjurător.