Tăiere în Retezat

Cu o istorie de nouă ani, DN 66A, care urmează să lege Petroşaniul de Băile Herculane, ar putea fi terminat în 2008, după ce Consiliul Ştiinţific al Parcului Retezat a emis avizul necesar pentru ca Agenţia pentru Protecţia Mediului (APM) Hunedoara să elibereze acordul de mediu pentru construirea drumului.

Cu o istorie de nouă ani, DN 66A, care urmează să lege Petroşaniul de Băile Herculane, ar putea fi terminat în 2008, după ce Consiliul Ştiinţific al Parcului Retezat a emis avizul necesar pentru ca Agenţia pentru Protecţia Mediului (APM) Hunedoara să elibereze acordul de mediu pentru construirea drumului.

Lucrările la problematicul tronson care face legătura între Cîmpu lui Neag şi Băile Herculane ar fi trebuit finalizate în noiembrie 2007, dar sesizările repetate ale ecologiştilor – care au reclamat că şantierul afectează peisajul forestier intact şi că firma constructoare nu respectă întru totul legea – au încetinit proiectul. Comisarii Gărzii de Mediu au dispus, în vara anului trecut, sistarea lucrărilor la DN 66A, întrucît constructorul lucra fără avizele şi acordurile de mediu obligatorii, deşi fusese anterior amendat. Construirea drumului naţional a fost contestată în repetate rânduri de activiştii de mediu, care protestau faţă de "distrugerea" unui ecosistem pe care l-au calificat drept unic în România. Lucrările la sectorul 1 al acestui drum s-au încheiat în 2002 şi au ajuns pînă la Cîmpu lui Neag, din judeţul Hunedoara, iar lucrările la sectorul 2 afectează deja Parcul Naţional Retezat, potrivit ecologiştilor.


CRITICI. Ecologiştii susţin că tronsonul Cîmpu lui Neag – Cîmpuşel a fost construit în ilegalitate, fără ca firma constructoare să fi deţinut un acord de mediu emis de APM Hunedoara. Acordul nu putea fi primit, deoarece Consiliul Ştiinţific al Parcului Naţional Retezat nu îşi dăduse acordul pentru construirea drumului. Încercările autorităţilor parcului de a stopa construcţia nu au avut însă efect. După ce administraţia parcului a amendat constructorul, acesta a contestat amenda în instanţă, iar curtea a transformat-o în avertisment, motivînd că faptele nu erau chiar atît de grave.

Organizaţiile pentru protecţia mediului WWF şi Greenpeace au contestat în 2007 construirea ilegală a aşa-zisului Drum al lui Băsescu şi au cerut stoparea lucrărilor şi refacerea zonei care afectează Parcul Natural. "Cazul construirii ilegale a DN 66A este încă o dovadă a tratamentului brutal care este aplicat în România ariilor naturale protejate, pe care l-am semnalat şi în cazul altor Parcuri Naţionale şi Naturale afectate de activităţi ilegale. Protecţia mediului numai pe hîrtie, cu legi care nu sînt aplicate în teren, va duce la pierderi irecuperabile în ceea ce priveşte capitalul natural pe care încă îl deţinem, precum şi la distrugerea posibilităţilor de valorificare a potenţialului economic al acestuia de către comunităţile locale", a declarat, în contextul protestelor de anul trecut, Luminiţa Tănasie, coordonator WWF Programul Dunăre Carpaţi România.

La rîndul său, Gabriel Păun de la Greenpeace România şi-a exprimat îngrijorarea faţă de pericolul ca Valea Jiului să devină din ce în ce mai săracă. "Conştientizarea unicităţii acestui teritoriu şi conservarea sa pot reduce pe termen lung sărăcia din Valea Jiului. În schimb, autorităţile române promit locuitorilor revitalizarea tocmai prin distrugerea acestui tezaur mondial, prin construirea DN 66A, o promisune mincinoasă, de vreme ce încrederea locuitorilor din Valea Jiului a fost deja înşelată prin realizarea DN 7A, care leagă Petroşaniul de Valea Oltului. Acolo, principala preocupare este tăierea pădurii şi în nici un caz asigurarea bunăstării locuitorilor din zonă, aşa cum ar trebui, prin dezvoltarea durabilă bazată pe conservarea specificului zonei şi cu cerinţele legale de protecţia naturii".


CONDIŢII ÎNDEPLINITE. Pentru că mare parte din drum era deja construită, iar şansele reale de oprire a lucrărilor şi de refacere a zonei erau aproape nule, Consiliul Ştiinţific al Parcului a ales varianta cea mai puţin dăunătoare mediului: a acordat avizul pentru construirea drumului cu două condiţii. În primul rînd, a impus realizarea unor pasaje de trecere subterane (pentru faună mică – amfibieni, mamifere mici etc.) şi supraterane (un fel de podeţe) pentru mamiferele de talie mare, pentru a putea trece de pe o parte pe alta a apei. Aceste pasaje, care erau necesare pentru limitarea efectelor fragmentării habitatului de către zidurile înalte de 3-4 metri, au fost deja construite. În al doilea rînd, Consiliul Ştiinţific a solicitat elaborarea unui plan urbanistic zonal (PUZ) de către Consiliul Local Uricani, în care să se stipuleze regulile de dezvoltare a zonei, ulterior construirii drumului. După o serie de întîlniri şi discuţii, a fost realizat un PUZ de comun acord cu solicitările Consiliului Ştiinţific al Parcului, legate de dezvoltarea zonei – ce anume trebuie construit, unde, la ce distanţă de parc etc. PUZ-ul a fost agreat şi aprobat de autorităţile competente.

Fiind îndeplinite cele două condiţii, Consiliul Ştiinţific a emis Avizul necesar pentru ca APM Hunedoara să elibereze Acordul de Mediu pentru construirea drumului. Şedinţa la care s-a decis eliberarea Acordului a avut loc la 22 aprilie 2008.
Chiar dacă firma constructoare îşi finalizează lucrările, ecologiştii continuă să vocifereze. Atît WWF, cît şi Greenpeace susţin că DN 66A este inutil, din moment ce există un altul perfect practicabil, care leagă localităţile respective. Ecologiştii reclamă totodată faptul că efectele negative asupra mediului sînt mult mai mari decît beneficiile economice despre care se spune că vor fi aduse zonei o dată cu darea în folosinţă a DN 66A.

ISTORIC
Lucrările la tronsonul Cîmpu lui Neag – Băile Herculane au început în 1999, cînd Traian Băsescu era ministru al Transporturilor şi a autorizat primele fonduri pentru construcţia drumului. În perioada 2000-2004, şantierul a fost închis, iar din vara lui 2006, lucrările au fost reluate. În 2007, preşedintele Băsescu a declarat că sistarea lucrărilor echivalează cu "închiderea definitivă a zonei", ceea ce dovedeşte că Guvernul nu este interesat de nevoile oamenilor.