Un chip pentru primul european

Chipul celui mai vechi european care prezintă caracteristicile omului modern a fost reconstituit de curând de Richard Neave, artist plastic specializat în reconstituirea trăsăturilor faciale pornind de părţile osoase ale craniului.

Pentru a reface acest chip, Neave s-a bazat pe câteva oase fosilizate, descoperite într-o peşteră din ţara noastră. Este vorba despre un craniu aproape complet şi o mandibulă ale unor fiinţe umane moderne, care au trăit pe meleagurile noastre în urmă cu aproximativ 35.000 de ani.

Reconstituirea făcută de Neave a fost realizată pentru serialul ştiinţific de televiziune „The Incredibile Human Journey" („Incredibila călătorie a omului", n.r.), care va fi difuzat de postul britanic BBC2. Este vorba despre un film documentar în cadrul căruia vor fi prezentate originea şi evoluţia speciei umane, care, pornită din Africa, a reuşit, în timp, să cucerească întreaga Planetă.

Din punct de vedere strict artistic, chipul celui mai vechi european se prezintă sub forma unui mulaj din lut, care redă faţa unei fiinţe căreia nu i s-a putut determina, cu precizie sexul. Înfăţişarea acestui vechi strămoş demonstrează legătura strânsă dintre primii europeni moderni şi strămoşii lor africani. Iar carecterele negroide, inclusiv culoarea tenului, au fost redate de artist pe baza informaţiilor ştiinţifice oferite de specialiştii care studiază evoluţia umană.

TEORII
Deşi craniul prezintă multe elemente moderne de anatomie umană, el are însă şi câteva trăsături arhaice, precum molarii mai mari decât ai omului actual. Acest aspect i-a făcut pe o parte dintre savanţi să creadă că acest craniu ar fi aparţinut unui hibrid între Homo Sapiens şi Omul de Neanderthal. Marea majoritate a specialiştilor contestă însă această ipoteză, sub motiv că, din analizele ADN făcute pe numeroase schelete aparţinând ambelor specii, s-a constatat că omul modern şi Neanderthalul nu s-au „combinat" niciodată.

PEŞTERA CU OASE
Oasele umane fosilizate de la care a pornit reconstituirea făcută de Richard Neave au fost descoperite în Peştera cu oase, o cavitate care face parte dintr-un sistem carstic complex, aflat în zona Anina. Acolo există o reţea multi-etajată de galerii dintre care unele sunt inundate şi nu pot fi atinse decât prin scufundare autonomă. Structura topografică a acestor cavităţi precum şi evoluţia lor de-a lungul timpului, au făcut ca în interiorul lor să se poată acumula oasele fosilizate ale mai multor specii de animale.

Majoritatea lor sunt de Ursus Spelaeus (ursul de peşteră) şi de Crocuta Crocuta Spelaea, (hiena de peşteră), specii demult dispărute din fauna terestră.

Zona în care au fost descoperite relicvele umane este numită de speologi „Panta strămoşilor". Fragmentul de mandibulă care a aparţinut primului european modern a fost descoperit în anul 2002, iar fragmentul de craniu în 2003. Iniţial specialiştii au crezut că oasele au aparţinut unor oameni străvechi care ar fi locuit chiar acolo, în peşteră. Studiile ulteriore au arătat însă că, de fapt, aceşti primi strămoşi au trăit undeva în afara zonei carstice, iar oasele lor au fost duse în peşteră de vreun torent care le-a purtat până acolo.