Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cum ar fi dacă un simplu test de sânge ar putea detecta apariţia unei tumori incipiente? Prin secvenţierea ADN-ul anormal pe care tumoarea îl eliberează în sângele unei persoane, cercetătorii sunt cu un pas mai aproape de un test universal de sânge pentru detectarea cancerului, scrie descopera.ro. Pentru moment, însă, această tehnică nu poate detecta decât cancerele avansate, însă totul pare să fie o problemă de bani. Pe măsură ce costurile secvenţierii scad, spun cercetătorii, testul va putea identifica şi tumorile în fază incipientă.
Cel mai nou efort în acest domeniu a fost efectuat de cercetătorii de la Universitatea Johns Hopkins. Echipa de cercetători formată din Rebecca Leary, Luis Diaz şi Victor Velculescu (profesor de oncologie şi co-director al Cancer Biology Program din cadrul Universităţii Johns Hopkins) au dorit să conceapă o metodă prin care să identifice ADN-ul unei tumori fără a-i cunoaşte structura genetică. Astfel, cei trei au pornit de la o observaţie interesantă: indiferent de tipul de cancer, celulele tumorale prezintă cromozomi alteraţi. Acest lucru sugerează că un test care poate detecta anomaliile cromozomiale ar putea servi ca test general pentru identificare cancerului.
Acum, cercetătorii au demonstrat că această idee poate fi aplicată. Mai întâi, ei au izolat ADN-ul din mostrele de sânge oferite de 10 pacienţi cu forme avansate de cancer de colon şi de sân. Apoi, folosind cele mai noi metode de secvenţiere a ADN-ului, cercetători au descifrat întregul genom al ADN-ului. Acest lucru a arătat că toţi cei 10 pacienţi ce sufereau de cancer prezentau anomalii cromozomiale; în schimb, atunci când testul a fost efectuat pe 10 persoane sănătoase, niciuna nu prezenta astfel de anomalii. Rezultatul acestei cercetări a fost publicat în jurnalul ştiinţific Science Translational Medicine.
„Această metodă poate avea întrebuinţări multiple”, a explicat Velculescu pentru ScienceNOW.
Echipa cercetătorului român doreşte să folosească această tehnică pentru a urmări tumoarea unui pacient, aflând astfel dacă aceasta răspunde la tratament şi dacă creşte la loc după intervenţia chirugicală.
De asemenea, acest test ar putea fi folosit pentru a decide ce tip de medicament i se potriveşte unui pacient.
Momentan, acest test este atât lent, cât şi foarte costisitor. Fiecare din cele 10 teste efectuate în cadrul studiului a costat câteva mii de dolari şi a durat o lună. Pe măsură ce costurile secvenţierii genomice vor scădea, „aceste teste ar putea deveni extrem de ieftine”, afirmă Velculescu.
Carlos Caldas, un specialist de la Cancer Research UK Cambridge Research Institute, crede că aceste teste vor începe să fie folosite în clinici în 5-10 ani.
Dacă testul conceput de echipa condusă de profesorul Velculescu se va dovedi un succes, acesta ar putea fi un pas important spre îndeplinirea previziunii preşedintelui Academiei Medicale, profesorul Irinel Popescu, care a anunţat că Victor Velculescu este unul dintre cei doi cercetători români ce au şanse să obţină premiul Nobel.
Irinel Popescu: Victor Velculescu şi George Călin au potenţial să obţină premiul Nobel pentru Medicină
Preşedintele Academiei Medicale, profesorul Irinel Popescu, a declarat, la începutul lunii noiembrie, că Modelul savantului Emil Palade este mai actual ca oricând, doi cercetători români care lucrează în SUA, Victor Velculescu şi George Călin, având potenţial să obţină premiul Nobel pentru Medicină.
"Cercetători cu potenţialul lui George Emil Palade există şi acum. Aş putea enumera pe Victor Velculescu şi George Călin. Sunt doi cercetători români care lucrează în SUA şi ambii au potenţial să obţină Premiul Nobel. Apoi, în această linie, lucrează şi Dan Duda. Victor Velculescu, profesor la Universitatea John Hopkins din Maryland, a pus la punct primul test genetic din lume capabil să identifice, pornind de la o simpla analiză de sânge, biomarkerii specifici tumorilor", a declarat Popescu.
Cercetările lui George Călin, care vizează, de asemenea, oncologia, sunt considerate printre cele mai valoroase în înţelegerea mecanismelor moleculare la apariţia unei tumori.
"Medicina are încă multe lucruri pe care nu le-a descoperit. Se vorbeşte foarte mult despre frecvenţa bolilor cardiovasculare şi despre lupta cu îmbătrânirea, cu cancerul. Ca atare, orizontul cunoaşterii este departe de a fi atins. Potenţialul uman există. Integrarea în reţeaua de cerectare internaţională, în colective din care să facă parte inclusiv români, reprezintă o foarte mare şansă pentru cerectarea naţională. Academia de Ştiinţe Medicale a fost onorată să organizeze aceasă manifestare, pentru că, în afara evocării lui George Emil Palade, am organizat şi o sesiune ştiinţifică, una din lucrări prezentând similitudini între creierul delfinului şi creierul uman, iar asta ne aduce aminte de teza de doctorat a lui Palade. Mi-aş dori ca spiritul lui să poată fi continuat de generaţiile actuale", a mai spus profesorul Irinel Popescu.
