Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
O echipa de cercetatori de la Universitatea din Boston au descoperit că, în ciuda faptului că au trecut printr-un proces îndelungat de educaţie ştiinţifică, fizicienii, chimiştii şi geologii de la Harvard, MIT sau Yale sunt înclinaţi să creadă mai mult în religie, informeaza Science Daily. Atunci cand oamenii de ştiinţă au timp să analizeze motivele pentru care obiectele naturale şi evenimentele naturale există, acestia resping în mod explicit ipotezele, preferand explicaţiile cauzale. Cu toate acestea, studiu a arătat că în momentele când oamenii de ştiinţă trebuie să gândească sub presiune, având la dispozitie o perioadă limitată de timp, iese la iveala tendinţa umană de a atribui naturii un scop.
Pentru a testa această ipoteză, cercetătorii au cerut mai multor oameni de ştiinţă de la cele mai prestigioase universităţi americane să judece un set de afirmaţii, precum „copacii produc oxigen pentru ca animalele să poată respira” sau „Pământul are un strat de ozon pentru a se proteja de razele ultraviolete”. Un grup de cercetători era nevoit să judece aceste afirmaţii într-un timp rapid, pe când specialiştii din grupul de control aveau timp nelimitat la dispoziţie.
Cercetătorii au descoperit că oamenii de ştiinţă care erau nevoiţi să răspundă sub presiunea timpului prezentau un grad mult mai mare de acceptare a afirmaţiilor nonştiinţifice, ce explicau fenomenele naturale în funcţie de scop, decât colegii lor care aveau timp nelimitat la dispoziţie şi care respingeau explicaţiile telelologice.
„Rezultatele acestor studii sunt cu adevărat surprinzătoare”, a comentat Kelemen. „Chiar dacă educaţia ştiinţifică avansată reduce nivelul de acceptare a afirmaţiilor nonştiinţifice, teleologice, ea nu poate elimina această tendinţă umană, înrădăcinată încă din primii ani, de a căuta un scop în natură. Se pare că minţile umane sunt în mod natural mai înclinate spre religie decât spre ştiinţă”, a concluzionat cercetătoarea.
„Acest studiu interesant arată cum, în ciuda educaţiei ştiinţifice, oamenii tind să dorească să dea un înţeles şi un scop acţiunilor lor şi ale celorlalte persoane. Cel mai probabil, acest lucru se datorează dorinţei noastre de a avea un control asupra vieţii noastre şi dorinţei ca viaţa să aibă un scop. De aceea tindem spre o religie sau alta, pentru o explicaţie asupra vieţii şi morţii, chiar dacă această explicaţie nu are nicio bază ştiinţifică sau logică”, a explicat psihologul Dr. Hugh Koch.
Citește pe Antena3.ro
