Urechea cu care auzim ingerii

De-a lungul istoriei, o serie de evenimente au atras atenţia asupra urechii stăngi a omului, evidenţiind că aceasta are un rol specific in funcţionarea corpului fizic, dar şi a corpurilor subtile ale acestei finţe. Urechile au o importanţă diferită, iar dirijarea atenţiei asupra urechii stăngi se bazează pe o insuşire specială a ei.

Unul din organele auzului nostru are o insuşire mai specială

 Â
De-a lungul istoriei, o serie de evenimente au atras atenţia asupra urechii stăngi a omului, evidenţiind că aceasta are un rol specific in funcţionarea corpului fizic, dar şi a corpurilor subtile ale acestei finţe. Urechile au o importanţă diferită, iar dirijarea atenţiei asupra urechii stăngi se bazează pe o insuşire specială a ei.

ŞOAPTE. Din punct de vedere emoţional, o cercetare ştiinţifică efectuată la Universitatea de stat Sam Houston la care a participat un număr de 100 de subiecţi a concluzionat că aceştia au recepţionat peste 70% din cuvintele emoţionale care li s-au spus la urechea stăngă, in timp ce la urechea dreaptă s-au inregistrat doar 58% din cuvintele similare şoptite. Cercetarea a fost condusă de psihologul Teow-Chong-sim şi şi-a găsit confirmarea in faptul că melodiile ascultate de urechea stăngă in căşti sunt recunoscute mai repede de auditori.

Â
INSPIRAŢIE. Un alt exemplu care evidenţiază importanţa urechii stăngi asupra celei drepte a fost consemnat la 9 decembrie 1596 in Japonia, in timpul impăratului Toyotomi. Atunci, din ordinul acestuia li s-a tăiat urechea stăngă unui număr de 26 de misionari care căutau să extindă catolicismul in acea ţară. Pedeapsa era de altfel comună in Japonia şi reprezenta pentru nefericit o situaţie psihică de degradare, dar atăt de profund implementată in conştiinţa japoneză, incăt impăratul n-a mai ţinut seamă de eventuale complicaţii diplomatice. Celebrul Socrate (469-399 i.Hr) face o destăinuire neaşteptată in renumita sa operă „Banchetul", in care afirmă că el este inspirat de un inger care-i şopteşte la ureche, dar numai la cea stăngă.

Â
PERCEPŢIE. In proloagele zilei de 16 noiembrie se arătă că Sfăntul Ioan Gură de Aur (344-407), considerat cel mai mare predicator din vremea de aur a creştinătăţii, avea un ucenic numit Proclu. Acesta l-a surprins in trei rănduri pe Sfănt, in timp ce - scriind la o masă - un bărbat pleşuv, cu barbă consistentă şi lată ii şoptea ce să scrie la urechea... stăngă. Ulterior, s-a stabilit că bărbatul pleşuv era chiar Apostolul Pavel, decapitat in anul 1967 care-i dicta Sfăntului Ioan comentariile la epistolele sale. Mai mult, capul sfăntului se află intr-o raclă specială păstrată la Mr. Vatopedu de la Muntele Athos. Urechea stăngă a rămas din anul 407 nevătămată, situaţie care se poate verifica deschizănd o uşiţă laterală a raclei. O concluzie ştiinţifică arată că emisfera dreaptă a creierului este asociată cu intuiţia, in perceperea informaţiilor emoţionale, şi că ea controlează urechea stăngă.