Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Oamenii de ştiinţă au descoperit că vitamina D, un prieten de nădejde al oaselor sănătoase, poate “înfrunta” şi alte boli. Această vitamină poate ajuta la restabilirea musculaturii persoanelor în vîrstă, ajutîndu-le să-şi menţină echilibrul pe picioare.
Oamenii de ştiinţă au descoperit că vitamina D, un prieten de nădejde al oaselor sănătoase, poate “înfrunta” şi alte boli. Această vitamină poate ajuta la restabilirea musculaturii persoanelor în vîrstă, ajutîndu-le să-şi menţină echilibrul pe picioare. Cercetătorii spun că vitamina D poate fi folosită şi pentru prevenirea cancerului, cu precădere cel al sînului, al colonului, cel ovarian sau cel al rinichilor. Oamenii de ştiinţă nu-şi explică însă modul în care prezenţa în anumite cantităţi a acestei vitamine în organism poate ajuta la reglarea creşterii celulelor şi a prevenirii ca acestea să devină cancerigene. Vitamina D poate preveni şi durerile cronice, poate oferi protecţie împotriva bolilor autoimune şi poate reduce riscul accidentelor cardiovasculare. Potrivit publicaţiei Science Daily, doza recomandată variază o dată cu înaintarea în vîrstă, dar majoritatea adulţilor se pare că are nevoie de 800 pînă la 1.000 de unităţi internaţionale de vitamină D. Corpul uman produce singur acest factor-accesor atunci cînd trupul este expus la razele ultraviolete, dar mulţi oameni au nevoie de un supliment de vitamina D pentru a-şi acoperi necesarul zilnic.
A fost descoperită în 1918 de profesorul britanic Edward Mellanby, care a identificat rolul dietei în dezvoltarea rahitismului (boală caracteristică primei copilării, care produce tulburări în metabolismul fosforului şi al calciului, cu repercursiuni în primul rînd asupra sistemului osos). În 1921, Elmer McCollum a identificat o substanţă antirahitică în anumite grăsimi. Şapte ani mai tîrziu, în 1928, germanul Adolf Windaus a primit Premiul Nobel pentru Chimie pentru descoperirea steroidului 7-dihidrocolesterolul, precursorul vitaminei D. Pînă în prezent au fost descoperite mai multe forme ale vitaminei – D1 (compusul molecular al ergocalciferolului cu lumisterol), D2 (ergocalciferol, obţinut din ergosterol), D3 (colecalciferol, produs de 7-dihidrocolesterolul în piele), D4 (22-dihidroergocalciferol) şi D6 (sitocalciferol).
Peştele este singura sursă naturală de hrană care conţine vitamina D. Dar substanţa mai poate fi întîlnită şi în alte produse aflate pe piaţă – lapte, lapte de soia, cerealele pe care le servim la micul dejun şi suplimentele nutritive.
REŢETA MEXICANĂ
“Un ardei iute roşu pe zi oferă organismului cantitatea necesară de vitamina A, iar un ardei iute verde conţine mai multă vitamina C decît şase portocale”, spune profesorul Paul Bosland de la Universitatea din New Mexico. El îi îndeamnă pe oameni să consume ardei iuţi pentru că aceste legume îi pot ajuta pe cei care sforăie să respire mai uşor în timpul somnului, pot diminua cantitatea de colesterol şi pot ajuta la dezvoltarea metabolismului. Bosland aminteşte că ardeiul iute este bogat în vitamina E şi complexul B şi reprezintă o sursă bună de potasiu, fier şi antioxidanţi; are efecte antiiflamatorii, arde calorii, poate domoli durerile, poate subţia sîngele şi poate trata hipotermia şi arsurile la stomac.
ANTIDEPRESIVELE, O NOUĂ ABORDARE
Pentru ca antidepresivele să aibă efect, creierul trebuie să creeze celule nervoase noi, au anunţat cercetătorii americani. Oamenii de ştiinţă de la Centrul Medical Southwester din cadrul Universităţii Texas au descoperit totodată că atît medicamentele pentru depresie, cît şi exerciţiile fizice indicate pentru această afecţiune folosesc aceeaşi “cale” biochimică. Dezvăluirile publicate în ediţia online a Science Daily ar putea ajuta la crearea unor noi medicamente antidepresive, spune cercetătorul Luis Parada, care a obţinut rezultate uimitoare în urma unor teste făcute pe şoareci.
OASE ARTIFICIALE
Inginerii americani au reuşit să creeze, din celule de piele, oase artificiale care imită abilitatea osului natural de a se uni cu alte ţesuturi, cum sînt tendoanele sau ligamentele. Potrivit cercetătorilor de la Institutul de Tehnologie din Georgia, SUA, aceste oase artificiale se integrează mult mai bine în organism şi pot suporta mai uşor unele greutăţi. Fiecare organ din corpul nostru este extrem de complex, reprezintă structuri eterogene, astfel că abilitatea de a crea ţesuturi care să imite «arhitectura» naturală este o provocare deosebită pentru viitor”, spune Jennifer Philips. Dacă această tehnologie se va dovedi viabilă, ea va fi folosită în special în intervenţiile chirurgicale asupra ligamentelor. Multe dintre aceste operaţii eşuează la ora actuală în momentul în care ligamentul “se întîlneşte” cu osul.
BOALA LUI CREUTZFELDT-JAKOB
Un studiu efectuat timp de nouă ani pe oi confirmă că boala lui Creutzfeldt-Jakob poate fi transmisă prin intermediul transfuziilor de sînge. Posibilitatea ca una dintre formele acestei boli – encefalopatia spongioformă – să se răspîndească în rîndurile oilor folosite ca subiecte de studiu a fost de 36%. Oile au fost îmbolnăvite în urma unor transfuzii de sînge infectat. Boala lui Creutzfeldt-Jakob este o afecţiune a creierului, provocată de un virus lent şi poate fi întîlnită şi la om, cel mai adesea în cazul triburilor care practicau sau practică şi astăzi canibalismul.
ABUZUL ÎN FAMILIE ŞI ASTMUL
Potrivit unui studiu realizat peste Ocean, copiii abuzaţi fizic sau psihic pot avea şanse mari să dezvolte astm în adolescenţă. Cercetătorii americani au studiat cazurile unor copii din Puerto Rico abuzaţi fizic şi sexual. În această regiune, 25% dintre minori sînt diagnosticaţi cu astm la vîrste fragede, cei mai mulţi fiind micuţii de culoare. Prezenţa sau absenţa abuzului în copilărie s-a dovedit mai importantă pentru dezvoltarea astmului la copii decît viaţa socială a micuţilor. Experţii spun că problema poate să rezulte din apariţia unui hormon numit cortizol, care se regăseşte în cantităţi mari la copiii maltrataţi. Cortizolul este un hormon corticosteroid produs de cortexul glandei suprarenale şi este implicat în răspunsul la stres.
El creşte tensiunea arterială şi glicemia.
Citește pe Antena3.ro
