Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Walther Hermann Nernst s-a născut în Briesen în iunie 1864. A urmat primii ani de şcoală la Graudentz, apoi cursurile universităţilor din Zürich – Elveţia, Graz – Austria, Berlin – Germania. În 1887 şi-a obţinut doctoratul la Universitatea din Würzburg.
Walther Hermann Nernst s-a născut în Briesen în iunie 1864. A urmat primii ani de şcoală la Graudentz, apoi cursurile universităţilor din Zürich – Elveţia, Graz – Austria, Berlin – Germania. În 1887 şi-a obţinut doctoratul la Universitatea din Würzburg. După absolvirea universităţilor, a devenit asistentul lui Wilhelm Ostwald, chimistul german câştigător al Premiului Nobel în 1909, pentru cercetările asupra catalizei. A fost coleg cu Jacobus van’t Hoff, câştigătorul Premiului Nobel din 1901 şi cu Svante Arrhenius, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie din 1903.
VISE. În timpul primilor ani de şcoală la Graudentz, şi-a concentrat atenţia şi a petrecut mai mult timp studiind literatura clasică şi ştiinţele naturale. În tinereţe, a avut chiar ambiţia de a deveni poet. Pasiunea sa pentru arte a rămas vie şi a continuat să se implice în această lume chiar dacă numai prin construcţia unui pian electric. A modificat un pian acustic folosindu-se de pick-up-uri pentru captarea sunetelor, pentru modificarea lor electronică şi amplificare. Sunetele scoase de acest pian se aseamănă mai mult cu cele ale unei chitare electrice.
Citește pe Antena3.ro
PUBLICAŢII. Contribuţiile fundamentale ale lui Nernst în domeniul electrochimiei, al termodinamicii şi al fotochimiei au fost înregistrate într-o serie de lucrări de mare importanţă. Prima sa lucrare, “Chimie teoretică din punctul de vedere al legii lui Avogadro şi al termodinamicii”, a fost publicată în 1893, apărând apoi într-un număr de 10 ediţii. A mai publicat, în 1918, “Noua teoremă a căldurii” (publicată şi în limba engleză în 1926) şi, împreună cu A. Schonflies, a scris “Introducere în studiul matematic al ştiinţelor naturale”.
Chimie fizică
Walther Narnst este savantul german cunoscut pentru teoria afinităţii chimice din cea de-a treia lege a termodinamicii. A stabilit chimia fizică modernă şi a contribuit la dezvoltarea electrochimiei, a termodinamicii şi a fotochimiei. Este cunoscut şi pentru inventarea ecuaţiei Nernst. În 1920, a primit Premiul Nobel pentru formularea celei de-a treia legi a termodinamicii: “Când temperatura absolută a unui sistem tinde către zero, entropia sa tinde către o constantă universală, finită, care, pentru sistemele pure condensate, poate fi egală cu zero.” Numită iniţial teorema lui Nernst, aceasta a fost reformulată apoi de Planck. În perioada petrecută la Göttingen, în 1897, a inventat lampa Nernst, o succesoare a lămpilor cu carbon şi o precursoare a lămpilor incandescente. A descoperit că oxidul de magneziu, un non-conductor la temperatura camerei, devine un conductor electric foarte bun la temperaturi mai înalte şi emite o lumină albă puternică, dacă este folosit ca filament. Lampa Nernst reprezintă un instrument important în spectrofotometria cu infrafoşu.
Cv
Data naşterii
25 iunie 1864
Locul naşterii
Briesen, Prusia
Carieră
1905 – devine profesor de chimie, mai târziu şi de fizică, la Universitatea din Berlin;
1920 – este laureat al Premiului Nobel pentru Chimie;
1924-1933 – ocupă poziţia de director al institutlui nou-fondat “Physikalisch-Chemisches Institut”;
18 noiembrie 1941 – încetează din viaţă la Berlin
Privat
Walther Nernst s-a căsătorit în 1892 cu Emma Lohmeyer. Au avut împreună doi fii şi trei fiice. În afară de cercetările ştiinţifice, activităţile sale favorite erau vânătoarea şi pescuitul. Nernst s-a implicat şi în activităţi militare şi administrative. După încheierea războiului s-a reîntors la viaţa academică, de această dată urmărind domenii ca fotosinteza, astrofizica şi cosmologia. A construit şi un pian electronic amplificat cu difuzor, numit Neo-Bechsteinflügel.
Lămpile Nernst erau de două ori mai eficiente ca cele cu filamente de carbon şi emiteau o lumină mai apropiată de cea naturală
