ZIUA MONDIALĂ A PĂSĂRILOR MIGRATOARE

La sfîrşitul săptămînii trecute, în zilele de 10 şi 11 mai, ornitologii au sărbătorit Ziua Mondială a Păsărilor Migratoare printr-un eveniment care s-a numit "Păsările migratoare – Ambasadorii biodiversităţii". Oamenii de ştiinţă au sesizat, şi cu această ocazie, problemele din ce în ce mai grave pe care le întîmpină zburătoarele din cauza fenomenului de încălzire globală.

La sfîrşitul săptămînii trecute, în zilele de 10 şi 11 mai, ornitologii au sărbătorit Ziua Mondială a Păsărilor Migratoare printr-un eveniment care s-a numit "Păsările migratoare – Ambasadorii biodiversităţii". Oamenii de ştiinţă au sesizat, şi cu această ocazie, problemele din ce în ce mai grave pe care le întîmpină zburătoarele din cauza fenomenului de încălzire globală.

Au fost organizate o serie de evenimente precum concerte şi proiecţii atît în scopul atenţionării asupra legăturii importante dintre păsările migratoare şi biodiversitate, cît şi pentru a sublinia starea generală a mediului. Majoritatea acţiunilor organizate la sfîrşitul săptămînii trecute s-au concentrat pe tema principală a evenimentului – unul dintre cele mai fascinante fenomene din lumea animalelor: lungile călătorii pe care le efectuează aceste păsări între locul în care se împerechează şi cel în care iernează.

STATISTICI ALARMANTE. Din nefericire, acest eveniment a fost umbrit de existenţa unor statistici dezastruoase privind numărul în continuă scădere al migratoarelor. Conform specialiştilor, 41% dintre cele aproximativ 522 de specii de păsări migratoare de apă au din ce în ce mai puţine exemplare. Un alt studiu, efectuat în Australia, arată că numărul păsărilor migratoare din 36 de specii de pe acest continent a scăzut cu pînă la 75% în ultimii zece ani. Semnalele de arlamă trase de cercetători nu se opresc însă aici. În emisfera vestică, numărul păsărilor care migrează din nordul Canadei în sudul Americii este în continuă scădere din cauza defrişărilor masive ale pădurilor în care acestea se înmulţesc. Experţii apreciază că una dintre cele mai ameninţate specii este vulturul asiatic, care va dispare în decursul următorilor zece ani, dacă nu este oprită producţia de diclofenac. Explicaţia este simplă, susţin ornitologii: păsările mor, deoarece se hrănesc cu resturi de animale tratate în prealabil cu acest medicament.

Oamenii de ştiinţă care studiază păsările şi relaţiile dintre ele şi colţurile de natură în care trăiesc ele au încercat să capteze atenţia publicului privind riscurile tot mai mari apărute în contextul încălzirii globale. Toate ţările lumii, fie că sunt sărace sau industrializate, ar trebui să ia măsuri urgente şi eficiente pentru a opri distrugerea biodiversităţii. Nu numai păsările ar trebui protejate, ci şi locurile în care acestea îşi duc viaţa, se înmulţesc, se hrănesc şi mor. Experţii subliniază în permanenţă necesitatea creşterii eforturilor, pe plan internaţional, de a proteja atît locurile în care migrează aceste păsări, precum şi pe cele pe care le folosesc drept popas în lungile lor călătorii.

Harta genetică a ornitorincului

Oamenii de ştiinţă au reuşit să descifreze harta genetică a ornitorincului, scrie BBC. Conform cercetătorilor, acesta este primul animal monotrem (mamifer care depune ouă) al cărui genom a fost descifrat. "Este minunat să descoperi toate acele trăsături unice în ADN-ul acestui animal care a fost o permanentă sursă de mistere încă de cînd a fost descoperit, acum 200 de ani", a spus Dr Chris Ponting, cercetător la Universitatea din Oxford, din Marea Britanie. Ornitorincul trăieşte în apropierea rîurilor din estul Australiei şi, împreună cu echidna, reprezintă singurele specii monotreme din lume.

Koala, pe cale de dispariţie

Un studiu efectuat în Australia arată că temperaturile ridicate şi nivelul crescut de dioxid de carbon pun în pericol urşii koala, relatează Science Daily. Cercetările efectuate în laborator asupra frunzelor de eucalipt, care constituie hrana de bază a ursuleţilor, au scos la iveală faptul că nivelul ridicat de dioxid de carbon afectează atît nivelul nutrienţilor, cît şi pe cel al antinutrienţilor din frunzele acestor plante. Antinutrienţii sînt ori elemente toxice, ori substanţe care intervin în procesul de digestie a nutrienţilor, iar dioxidul de carbon favorizează producerea lor în exces.

Creaturi marine în diamante

Oamenii de ştiinţă britanici au descoperit fosile ale unor micuţe organisme marine înfăşurate în "mantii" de diamante provenite de la asteroidul care a provocat dispariţia dinozaurilor acum 65 de milioane de ani, scrie NewScientist. Foraminiferele aglutinate, găsite în apele din estul Italiei, erau acoperite cu o cochilie protectoare formată din sedimente formate atît din minerale obişnuite, cît şi din componente provenite din spaţiul extraterestru. Printre elementele studiate s-au descoperit şi granule microscopice de carbon care au fost identificate ulterior drept diamante.