Şeful Pentagonului a încercat săptămâna aceasta să risipească orice urmă de speranţă a celor care mai credeau că tehnologia folosită de armata americană poate face faţă oricărui tip de pericol.
Şeful Pentagonului a încercat săptămâna aceasta să risipească orice urmă de speranţă a celor care mai credeau că tehnologia folosită de armata americană poate face faţă oricărui tip de pericol. Prezent, la începutul acestei săptămâni, la o reuniune găzduită de Universitatea pentru Apărare Naţională din Washington, Robert Gates a declarat că tehnologia nu trebuie considerată ca fiind "un panaceu”. Secretarul Apărării a insistat asupra faptului că adaptabilitatea forţelor militare la actualele provocări din teatrele de operaţii ar trebui să depindă mai mult de indivizi decât de maşinăriile lor. "Fiţi realişti cu privire la ceea ce poate îndeplini forţa militară şi ceea ce tehnologia poate îndeplini. Fiţi sceptici în legătură cu analizele sistemice sau modelele dezvoltate cu ajutorul calculatorului. Nu neglijaţi niciodată factorii psihologici, culturali, politici şi umani ai războiului, fapt care este inevitabil tragic, ineficient şi incert”, a declarat Gates, fost director al Agenţiei Centrale de Informaţii. Comparativ cu actualul secretar al Apărării, fostul şef al Pentagonului, Donald Rumsfeld, a mizat întotdeauna pentru o armată agilă, flexibilă, care să se folosească de toate resursele de înaltă tehnologie.
PROTEZĂ CU SIMŢURI
Cercetătorii americani au anunţat că degetele braţelor bionice ar putea să capete o atingere senzitivă care ar trebui să le permită reacţii "instinctive" atunci când un obiect trece printre degete, informează NewScientist. Potrivit oamenilor de ştiinţă, această caracteristică senzitivă poate fi dată de o proteză cu degete umplute cu un gel special. Acesta transmite vibraţiile prin pielea elastică a degetelor până la senzorii acustici ataşaţi unui "os" central. În plus, "oasele" degetelor sunt acoperite cu electrozi micuţi cărora li se aplică un curent electric cu voltaj scăzut, generând astfel mişcarea articulatiilor.
LIBELULA ROBOTIZATĂ
Cercetătorii olandezi vor să construiască un robot asemănător unei libelule pentru a-l utiliza în cercetările mediilor extraterestre. ExoFly este un robot care va fi construit astfel încât să imite comportamentul, zborul planat şi intermitent al libelulei, totul pentru a fi trimis în spaţiu ca ghid al roverelor care explorează solurile extraterestre. "Întâi va cerceta terenul, apoi va conduce roverul către centrele de interes" spune Tanja Zegers, cercetător la Universitatea din Utrecht, Olanda. ExoFly are un predecesor "pământean" denumit DelFly, construit de specialiştii de la Universitatea din Delft.
MEMORIE MAI BUNĂ CU MAGNEŢI
Fizicienii din Japonia au descoperit o nouă metodă de a utiliza magnetizarea în producerea memoriilor de calculator astfel încât acestea să nu mai consume atât de multă energie, scrie NewScientist. Oamenii de ştiinţă au descoperit potenţialul utilizării unei porţiunii din interiorul materialelor magnetice, zonă care se comportă ca un magnet individual, având propriul său câmp cu orientare nord-sud. Astfel, oamenii de ştiinţă japonezi au demonstrat că pot transforma aceste zone magnetice, tranformându-le în semiconductori, fără a utiliza magneţi, ci impulsuri electrice, pentru a înlocui electromagneţii pe baza cărora funcţionează hard disk-urile computerelor şi a reduce consumul de energie necesar acestui proces.
DISPOZITIV-MINUNE
Inginerii americani au construit un dispozitiv care poate fi montat motoarelor diesel pentru a creşte eficienţa combustibilului cu 19%, relatează NewScientist. Dispozitivul utilizează un câmp electric slab pentru a scădea vâscozitatea combustibilului înainte de a fi injectat în motor, făcând posibilă astfel apariţia unor picături mai mici care ard complet. În urma testelor, specialiştii de la Universitatea Temple din Philadelphia au descoperit că eficienţa consumului de combustibil creşte între 12 % şi 15% în condiţiile urbane, ajungând până la 19% la drum lung.
ZBOR ISTORIC
Pilotul elveţian Yves Rossy a zburat pentru prima dată, traversând Canalul Mânecii, echipat doar cu o aripă propulsată de un motor cu reacţie, scrie The Guardian. Zborul, având o durată de 9 minute şi 32 de secunde, a fost în sfârşit efectuat după cele două amânări din acest an din cauza vremii nefaste. Rossi a avut parte de un vânt favorabil care a scurtat durata estimată a zborului cu aproximativ două minute şi jumătate. După traversare, pilotul a aterizat în siguranţă cu ajutorul paraşutei.
ELICOPTERE CU PROBLEME
Armata elveţiană a detectat o problemă de echilibru la cele patru de aparate de zbor noi din flota de elicoptere livrată de Eurocopter (EADS) la începutul lunii septembrie, determinând-o să sisteze o parte dintre zboruri, informează Mediafax, citând surse preluate de AFP. Aparatele EC635 au o problemă de echilibru în zbor când la bord se află doar pilotul, iar centrul de greutate este situat foarte în spate, a explicat purtătorul de cuvânt al societăţii Armasuisse, care se ocupă de achiziţie. Pe perioada executării reparaţiilor, elicopterele nu sunt autorizate să zboare decât dacă pilotul este însoţit de cel puţin un copilot pentru contrabalansare.
Citește pe Antena3.ro