Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
De trenul progresului, fireste. Zilele trecute, compania Americana Intel a recunoscut semi-oficial: cursa frecventelor s-a incheiat. Urmatoarele Pentium 4 nu vor fi din ce in ce mai rapide ca frecventa de tact, ci se vor concentra pe marirea puterii de procesare, inclusiv prin ceea ce se numeste deja "multi-miez", adica chip-uri structurate diferit, daca nu cumva pur si simplu mai mari.
LUCIAN MANDRUTA
Compania recunoaste astfel ceea ce se vedea deja in calculatoarele din casele si birourile celor cu stare: frecventa mai mare inseamna in primul rand caldura si zgomot de la procesor si ventilatoare. In plus, publicul s-a cam plictisit de cifre care nu-i mai spun mare lucru. 4GHz? Si ce daca?
De fapt, in istoria tehnologiei povestea asta se repeta. In anii â60, batalia de marketing intre producatorii de radiouri s-a dat pe numarul de tranzistoare. Cu cat mai multe, cu atat mai bine. Lupta s-a incheiat undeva pe la 10-12, cand s-a constatat ca publicul nu mai era sensibil la ele si cauta diferente in receptia, design-ul aparatelor si, bineinteles, pretul lor. Televizoarele au inceput si ele prin a comunica numarul lampilor, mai apoi al circuitelor integrate, iar spre final numarul canalelor. Casetofoanele au vorbit si ele despre recolta de wati a difuzoarelor (ajunsa "teoretic" pe la 2000 dintr-un aparat cat prajitorul de paine), pana cand a devenit evident ca asta nu mai insemna nimic. Aceeasi obsesie a unui singur indicator s-a purtat in orologerie, vreme de cateva decenii - tineti minte ceasurile Pobeda cu 17 rubine? Ori pe cele Poljot cu 23? Discursul acesta a fost curmat de aparitia ceasurilor electronice, care si ele au dat celebra categorie cu 7 melodii (imbunatatita la 12 spre sfarsitul anilor â80).
Ce se intampla acum cu calculatoarele este insa nu doar o schimbare tehnologica, ci si una de marketing. Acum 10 ani, cumparatorii cei mai iubiti erau cei care luau ultimul model, cu cel mai rapid procesor si acceptau sa plateasca pentru asta cateodata dublul sau triplul sumei necesare pentrun un PC mediu. Astazi, cele mai scumpe calculatoare nu mai sunt neaparat si cele mai rapide. Alte elemente, care tin de logica lux-ului si nu a tehnologiei, au devenit mai importante: ecrane de inalta rezolutie, carcase din metale nobile, design de firma (vezi Pininfarina sau Apple) sau dimensiuni de supermodel subnutrit (vezi Sony Vaio). In lumea spre care ne indreptam, Intel Inside a devenit cu mult mai putin important decat "Wireless Broadband din fabrica si piele Nappa cusuta manual".
Stiu, modelul acesta nu exista inca, dar cine ne impiedica sa visam?
