Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Statul român a anunţat în noiembrie că vrea să vândă participaţia de 46% deţinută la Romtelecom şi a cerut OTE, acţionar majoritar cu 56%, să înainteze o ofertă. DT deţine 30% din acţiunile OTE, fiind cel mai mare acţionar, urmat de statul elen, cu 20%.
"Afacerea în sine nu este rea, dar există anumite incertitudini cauzate de concurenţa de preţ pe piaţa din România", a spus Kerkhoff într-un interviu acordat cotidianului Financial Times Deutschland, citat de Mediafax.
Grupul german se află în competiţie pe piaţa sud-est europeană cu alţi operatori occidentali, ca Telekom Austria sau France Telekom. Noi achiziţii sunt posibile, grupul fiind implicat în licitaţii pentru cumpărarea unor companii de stat în Serbia şi Kosovo, în timp ce în România participaţia la Romtelecom ar putea fi majorată.
"Suntem numărul unu sau avem o poziţie solidă pe doi pe pieţele pe care suntem prezenţi şi vrem să ne menţinem", a declarat oficialul DT.
OTE, care face parte din divizia europeană a DT, nu se ridică la nivelul aşteptărilor grupului german. Această situaţie trebuie să se schimbe, iar DT vrea să-şi salveze investiţia în OTE prin măsuri radicale, ca reduceri de personal sau de salarii, a spus Kerkhoff.
"Pe ansamblu, cheltuielile de personal reprezintă 37% din venituri la OTE, în timp ce la DT doar 20%", a afirmat el.
DT se bazează pe pieţele telecom în Europa de Sud-Est pentru rate ridicate de creştere comparativ cu pieţele mai mature din vestul Europei, a adăugat Kerkhoff, care ocupă un post şi în Consiliul de Administraţie al grupului.
Citește pe Antena3.ro
DT are aproape 200 milioane de clienţi şi este activ în aproximativ 50 de ţări. Peste jumătate din venituri, care s-au ridicat la 64,6 miliarde de euro anul trecut, au fost generate de operaţiunile din afara Germaniei. În Europa Centrală şi de Est, DT este prezent în Ungaria, Cehia, Croaţia, Polonia, Slovacia, Muntenegru, Ucraina sau Turcia, în timp ce OTE desfăşoară operaţiuni în regiune în Grecia, România, Albania, Bulgaria, Macedonia sau Serbia.
OTE a anunţat săptămâna trecută că va cere prelungirea cu trei luni, până în martie, a termenului până la care trebuie să transmită Guvernului un răspuns la cererea de a prezenta o ofertă de preţ pentru pachetul de 46% din acţiunile Romtelecom deţinut de stat.
Grupul are nevoie de încă trei luni pentru a decide dacă va achiziţiona integral compania românească, a spus Michael Tsamaz, director general şi preşedinte la OTE.
Ministerul Comunicaţiilor a anunţat la sfârşitul lunii noiembrie că statul doreşte să vândă pachetul de acţiuni pe care îl deţine la Romtelecom şi a cerut OTE să vină cu o ofertă de preţ până la finele acestui an, o altă variantă fiind listarea titlurilor la bursă.
Ministrul Comunicaţiilor, Valerian Vreme, a afirmat la momentul respectiv că participaţia statului la Romtelecom este evaluată la un miliard de euro, sumă pe care se aşteaptă să o încaseze prin vânzarea către OTE sau pe piaţa de capital.
OTE a devenit acţionar la Romtelecom în 1998, când a preluat 35% capitalul social al companiei şi a primit dreptul de uzufruct pentru încă 16% din acţiuni pentru 675 milioane de dolari. Grupul elen a devenit acţionar majoritar la Romtelecom în 2003, cu 54,01% din acţiuni, contra sumei de 273 milioane de dolari.
