OTE vrea să se împrumute de la Deutsche Telekom

OTE, proprietarul Cosmote, Romtelecom şi Germanos, vrea să le ceară acţionarilor, la adunarea anuală programată pentru 16 iunie, să aprobe contractarea unui împrumut de la Deutsche Telekom, iar analiştii consideră că situaţia este similară cu cea a Greciei.

OTE contează pe sprijinul companiei germane la fel cum Grecia s-a bazat luna trecută pe suportul politicienilor de la Berlin pentru a obţine un pachet de ajutor extern de 110 miliarde euro, transmite Bloomberg.

Compania s-a confruntat cu protestele sindicatelor faţă de planurile Deutsche Telekom de a cumpăra mai multe acţiuni la compania elenă, fost monopol naţional în domeniul telefoniei şi unul dintre cei mai mari angajatori din sectorul privat din Grecia, cu 14.600 de salariaţi pe plan local.

Divizia de telefonie fixă a OTE cheltuieşte de aproape trei ori mai mult pe salarii raportat la venituri decât grupul Portugal Telecom, care operează într-o ţară de mărime similară cu Grecia, potrivit agenţiei internaţionale de presă, citat' de Mediafax. Această situaţie este cauzată parţial de faptul că 76% dintre angajaţii operaţiunilor de telefonie fixă ale companiei elene sunt calificaţi drept funcţionari publici, neputând astfel să fie concediaţi.

Salariile celor aproape 11.369 de angajaţi ai operaţiunilor elene de telefonie fixă ale OTE au totalizat 33% din vânzările acestei divizii în 2009, în timp ce, la Portugal Telecom, subsidiara de telefonie fixă a cheltuit 12% din venituri pe renumerarea celor 6.430 de angajaţi. Cu o medie de vârstă de 45 de ani şi 17 ani de muncă, angajaţii OTE sunt transportaţi în fiecare zi la lucru cu autobuzul, pe cheltuiala companiei, notează Bloomberg.

Sindicatele şi influenţa politică asupra OTE au determinat decizii precum extinderea pe plan internaţional în ţări îndepărtate, în timp ce reţeaua locală a companiei necesita investiţii importante în infrastructură, în zone vitale precum fibra optică.

Deutsche Telekom a cumpărat, în 2008 şi 2009, 30% din acţiunile OTE cu 3,8 miliarde euro, pentru a-şi asigura accesul la pieţele care au încă creşteri puternice, precum România, Bulgaria sau Albania, în timp ce guvernul elen şi-a redus participaţia de la 28% la 20%, păstrând însă dreptul de veto asupra unor decizii corporative importante, precum cea privind numirea directorului general.

Acţiunile OTE s-au depreciat săptămâna trecută la cel mai scăzut nivel din 1996, când a avut loc listarea companiei la bursă, valoarea pachetului deţinut de Deutsche Telekom coborând astfel la circa un miliard de euro.

"Deutsche încearcă să-şi strângă încet-încet pumnul în jurul OTE, iar acum, odată cu criza, grupul german îşi poate asuma rolul de frate mai mare. De fiecare dată când Deutsche Telekom a încercat să facă ceva la OTE, a doua zi cineva a încercat să blocheze operaţiunea. E clar că acum nu mai e cazul de aşa ceva", a arătat Jankees Ruizeveld, senior credit analyst la Robeco Asset Management din Rotterdam.

Premierul elen George Papandreou şi partidul său au câştigat în septembrie anul trecut sprijinul sindicatelor OTE în parte prin primisiuni de a renegocia acordurile cu Deutsche Telekom. Papandreou afirma atunci că Grecia trebuie să deţină controlul strategic asupra companiei şi să aibă un rol substanţial în procesul decizional.

Guvernul elen a redus în acest an veniturile angajaţilor bugetari şi pensiile de stat, majorând totodată taxele, pentru a reduce deficitul bugetar conform angajamentelor luate faţă de Uniunea Europeană şi FMI în vederea obţinerii ajutorului extern. Deficitul bugetar al Greciei a ajuns anul trecut la 13,6% din PIB, tot mai greu de finanţat în contextul unei datorii publice apropiate de 120% din PIB, sau peste 265 miliarde euro.