Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Editorii, comercianţii şi autorii de cărţi şi-au prezentat temerile la Bruxelles, în cadrul unei audieri organizate de Comisia Europeană în legătură cu implicaţiile scopului declarat al Google privind "democratizarea informaţiei", exprimându-şi neliniştea că moştenirea culturală internaţională riscă să ajungă să fie controlată de o singură entitate corporatistă.
Proiectul a început să fie ţinta criticilor începând de anul trecut, după un acord încheiat între Google şi un grup de autori şi publisheri din Statele Unite, după ce grupul respectiv dăduse Google în judecată în 2005 pentru încălcarea drepturilor de autor. Acordul, ale cărui implicaţii nu au ieşit integral la iveală, a nemulţumit editorii din Uniunea Europeană, care se tem că lucrările europene vor fi exploatate în Statele Unite. În plus, ei pun sub semnul întrebării şi încheierea de acorduri private - permise de legea americană - pe plan internaţional, în condiţiile în care există atât de multe probleme legate de drepturile de autor care îi afectează atât pe editori, cât şi pe autori.
Google va deveni "comerciantul de cărţi de facto al întregii lumi", a spus Fran Dubruille de la Federaţia europeană a comercianţilor de carte (European Booksellers' Federation). Pe de altă parte, Stuart Hamilton, membru al International Federation of Library Associations, a făcut cunoscută îngrijorarea asociaţiei faţă de "natura monopolistă a proiectului".
"Membrii noştri se opun încheierii unui acord în această chestiune", a declarat Jessica Saenger, membră a asociaţiei germane a editorilor şi a comercianţilor de carte. "Google este recompensat pentru că încalcă legea", a afirmat ea, precizând că acestei companii i s-a garantat o poziţie de monopol asupra cărţilor pentru care nu se cunosc deţinătorii de drepturi şi pentru cele cu autori necunoscuţi.
Sylvie Fodor, director al CEPIC (European Picture Agency Association), şi-a exprimat la rândul ei îngrijorarea în ceea ce priveşte drepturile de autor pentru imaginile foto, care nu sunt acoperite de acordul semnat de Google. Compania americană a anunţat că va elimina imaginile din cărţile pe care le scanează, însă Fodor a atras atenţia că "nu există o siguranţă legală care să ne ofere asigurări că acest lucru se va întâmpla".
Pe de altă parte, temerile privind cenzura au fost şi ele aduse în discuţie, în condiţiile în care Google poate elimina din cărţile aflate în inventarul său. Totodată, compania poate colecta, graţie bibliotecii digitale, şi informaţii importante privind obiceiurile de lectură ale utilizatorilor.
Numeroşi participanţi la audieri au pus accentul pe avantajul imens cultural şi economic pe care Statele Unite îl vor obţine prin intermediul acestui proiect de digitalizare, în condiţiile în care lucrările vor fi disponibile numai consumatorilor de pe teritoriul SUA. Ei au solicitat Uniunii Europene să rezolve problema complicată a drepturilor de autor. "Literatura europeană ar putea fi, în curând, disponibilă mai mult în Statele Unite", a declarat Jim Killock de la Open Rights Group, care a apreciat că acest lucru este "ironic" şi a solicitat de urgenţă crearea unui "sistem de licenţiere pan-european". În timpul aceleiaşi audieri, reprezentantul bibliotecilor europene de cercetare, Wouter Schallier, a atras atenţia asupra "unui extrem de serios dezavantaj competitiv" pentru universităţile europene.
Confruntat cu criticile, Google le-a oferit însă concesii editorilor europeni, promiţând că va elimina din cataloagele sale cărţile europene care se află încă în circuit comercial. Până acum, autorii europeni ale căror cărţi erau publicate erau automat incluşi în procesul de digitalizare. În plus, Google a mai promis şi că va numi doi reprezentanţi din afara Statelor Unite în cadrul boardului Books Rights Registry, care monitorizează aplicarea înţelegerii.
Acordul încheiat anul trecut, "Book Settlement", permite Google să scaneze cărţile care au vândut integral tirajele şi pe cele în cazul cărora nu se cunosc deţinătorii drepturilor şi să le vândă online.
