Pterodrona, avionul viitorului

O echipă de oameni de ştiinţă de la Universitatea Tehnologică din Texas a reauşit să creze un avion spion folosindu-se de modelul de zbor al unui pterodactil. Aparatul are dimensiuni reduse – nu este mai mare decât o cioară – şi fiecare aripă are aproximativ 80 de centimetri.

O echipă de oameni de ştiinţă de la Universitatea Tehnologică din Texas a reauşit să creze un avion spion folosindu-se de modelul de zbor al unui pterodactil. Aparatul are dimensiuni reduse – nu este mai mare decât o cioară – şi fiecare aripă are aproximativ 80 de centimetri. Deşi animalul a dispărut în urmă cu multe milioane de ani, paleontologul Sankar Chatterjee de la universitatea texană speră că, prin construirea avionului-spion, pterodactilul este readus la viaţă. "Noile generaţii de drone aeroportutate nu vor fi numai mici şi silenţioase. Ele îşi vor putea schimba forma aripilor cu ajutorul unor sisteme morfice care ajută la traversarea unor spaţii strâmte, la slalomul printre clădiri, la aterizarea în balcoanele apartamentelor sau la navigare de-a lungul zonei de coastă", spune paleontologul referindu-se la aparatul care a fost deja botezat cu numele de Pterodronă. În aer, avionul-spion, "modelat" după specia Tapejara wellnhoferi, poate zbura cu 30 de kilometri pe oră, susţin cercetătorii americani. Pterodrona este construită în special din fibră de carbon şi nailon.


TELEPATIE SINTETICĂ PENTRU ARMATA SUA
Armata americană încearcă să fie mereu cu un pas înaintea altor structuri militare din lumea-ntreagă. Recent, cercetătorii de la Universitatea din California au dezvăluit existenţa unui proiect de creare unui sistem de comunicare (e-mail sau voice-mail) care să fie transmis cu ajutorul... puterii gândului. Cunoscută sub denumirea de "telepatie sintetică", tehnologia are la bază parcurgerea activităţii electrice la nivelul creierului, prin folosirea unui electroencefalograf. Mike D’Zmura de la Universitatea din California spune că, pentru a se ajunge la astfel de performanţe, este nevoie de multă cercetare şi mult timp. Această tehnologie va avea, în opinia specialiştilor, atât beneficiari în rândurile militarilor, cât şi consumatorilor civili. Ideea comunicării cu ajutorul gândului datează din anii 1960.

INOVAŢIE PENTRU REŢELE CUANTICE
Lentilele ieftine de citire a datelor, asemănătoare celor care se găsesc în structura CD player-elor, pot fi acum utilizate pentru îmbunătăţirea semnificativă a reţelelor cuantice de comunicaţii, scrie NewScientist. Deşi, teoretic, reţele cuantice de comunicare sunt securizate, prin codarea datelor în caracteristici cuantice ale fotonilor, acest sistem are breşe de securitate deoarece este foarte dificil ca procesul de coliziune al unui atom cu un foton să reuşească de fiecare dată. Cercetătorii din Singapore susţin că au descoperit o nouă tehnică de generare a interacţiunilor între materie şi lumină, utilizând "capcane" construite din două lentile asferice. Acestea permit concentrarea unui număr mare de fotoni astfel încât un atom intră în contact cu aproximativ 10% dintre fotoni.

PREMII LA BUCUREŞTI
La "Premiile pentru Excelenţă", acordate pentru prima dată în România, au fost decernate două categorii de distincţii, unele onorifice, iar altele pentru care colectivele de cercetare au obţinut sume cuprinse între 10.000 şi 70.000 de lei. Profesorului universitar doctor Ioan Ştefănescu de la Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenetice şi Izotopice ICSI Râmnicu-Vâlcea i s-a conferit un premiu de excelenţă în cercetare, pentru proiectul "Sistem integrat de conversie a energiei din surse regenerabile". Premiile pentru proiecte de cercetare-dezvoltare au vizat următoarele domenii: tehnologii informaţionale; energie; mediu; sănătate; agricultură, securitate şi siguranţa alimentară; biotehnologii; materiale, procese şi produse inovative; spaţiu şi securitate; cercetare socio-economică şi umanistă. A mai fost premiat un proiect de inovare – robot mobil universal pentru construcţii cu şapte grade de libertate, precum şi proiecte de dezvoltare a carierei şi entităţi de informare şi transfer tehnologic. De asemenea, a fost premiat cel mai tânăr cercetător – Alin Velea de la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Materialelor.

VIAŢA, LA MICROSCOP
Un microscop de ultimă generaţie, construit în Germania, prezintă imagini tridimensionale ale evoluţiei unei singure celule dintr-un embrion de peşte zebră. Pentru prima dată în cercetarea vertebratelor, oamenii de ştiinţă au creat un model 3D al unei celule minuscule care aparţine unui peşte zebră. Cu ajutorul unui astfel de model, cercetătorii pot analiza organele umane şi pot înţelege mai bine structurile genetice ale anumitor boli. "E ca şi când priveşti un animal care prinde viaţă. Ai un mănunchi de celule care se transformă într-un embrion, a cărui inimă bate, este plină de viaţă. În tot acest timp, poţi privi această evoluţie", explică profesorul Joachim Wittbrodt de la Laboratorul European pentru Biologie Moleculară din Heidelberg, Germania.