Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Pentru clujeanul Jani Monoses (30 de ani), Linux e o filosofie de viaţă, o filosofie a libertăţii. A pus la punct Kiwi Linux, versiunea pentru România şi a coordonat dezvoltarea Xubuntu, o distribuţie pentru calculatoarele mai puţin performante.
Clujeanul Monoses îşi imaginează guverne şi legi tip "wiki"
Jani este utilizator de Linux din 1999. În anul 2004 a descoperit distribuţia Ubuntu şi a văzut că prinde bine la utilizatorii-începători, dar, din cauza problemelor cu care se confruntau, aceştia reveneau la Windows. "Una dintre probleme era clar legarea la Internet. Nu mergeau conexiunile la RDS şi Romtelecom asta şi pentru că în fiecare ţară aceste conexiuni au mici diferenţe. Chiar unii angajaţi ai furnizorilor de internet cărora le-am dat spre testare softul, nu ştiau să configureze Internetul şi s-au întors la Windows. Aşa mi-a venit ideea că ar fi nevoie de un Linux în limba română şi pentru utilizatorii casnici care nu cunosc limba engleză", explică Jani. Şi a trecut la treabă. Kiwi Linux are acum toate ferestrele şi meniurile în limba română, conexiunile la Internet merg bine indiferent de provider. Utilizatorii de Kiwi Linux nu trebuie să mai instaleze programe pentru a viziona filme sau pentru a asculta muzică, pentru că sunt gata instalate. Sunt puse toate codecurile cunoscute şi mai des folosite, iar în mai puţin de un an există deja 7.500 de utilizatori ai acestui tip de Linux. "Am adăugat şi meniuri în limbile maghiară de exemplu. Kiwi Linux este folosit acum şi în Ungaria, iar după cunoştinţele mele e folosit chiar şi în Austria, Germania sau Franţa. Eu n-am făcut la Kiwi muncă de traducere de soft. Am preluat munca celorlalţi câţiva colegi români care deja îl traduceau, am asamblat munca lor, am îmbunătăţit-o pentru ca softul să fie funcţional şi am făcut CD-ul pe care l-am distribuit pentru teste şi apoi pentru utilizare, mai spune Monoses. În paralel, Jani a creat Xubuntu, versiunea Ubuntu pentru calculatoarele mai vechi, mai puţin performante.
FILOSOFIE SOFTWARE
Liceul de informatică l-a iniţiat în tainele programării, iar în studenţie a descoperit opensource. "M-au atras soft-urile libere tocmai pentru că nu primeşti un produs închis, cum este Windows sau Macintosh, ci ai acces liber la reţea.
E exact ca o reţetă în care nu trebuie să-ţi pui problema că nu ai toate ingredientele şi nu-ţi spune nimeni cum e făcută prăjitura, ci, dimpotrivă, ai acces să o îmbunătăţeşti. Ai reţeta împreună cu accesul liber la toate ingredientele stabilite. Libera circulaţie a ideilor e un drept fundamental al tuturor", relatează clujeanul Monoses. "Infrastructura internetului rulează în majoritate pe soft liber, pe Linux. Super-calculatoarele lumii, cele de la Yahoo sau Google, Mozilla Firefox, de pildă, funcţionează pe aceste platforme. În rest, softurile libere le regăseşti mai mult la nivel academic pentru cercetare şi în business. Utilizatorii casnici nu folosesc Linux într-o prea mare măsură. Totuşi, acest soft se dezvoltă mult mai rapid decât softurile clasice şi apoi foarte mulţi folosesc softurile libere fără ca măcar să ştie acest lucru", mai spune Jani Monoses.
