Device-ul va intra în uz în 2012 şi constă, în mare parte, din camere de luat vederi multiple şi seamănă foarte mult cu tehnologia Kinect. Patru dintre camere sunt poziţionate în afara magazinului şi sunt capabile, prin software-ul din dotare, să observe atunci când o persoană se opreşte în faţa geamului pentru a admira produsele. Aceste camere înregistrează mişcările mâinilor "observatorului" şi transformă aceste mişcări în semnale pe care le transmit dispozitivului central. Două camere sunt îndreptate spre figura "observatorului" şi alte două spre mâinile acestuia, însă nici una dintre aceste camere nu înregistrează informaţiile "citite" la persoana oprită în faţa geamului. Următoarea "mişcare" îi aparţine "observatorului" – el poate accesa, de pe un LCD uriaş, catalogul de produse oferite de magazinul respectiv; după ce se opreşte asupra unui produs, cumpărătorul îl poate observa tridimensional, îi poate schimba culoarea şi are chiar posibilitatea de a face comparaţii între preţurile altor produse asemănătoare. Plata se face cu ajutorul unui smartphone care, obligatoriu, trebuie să se afle în posesia cumpărătorului. Datele de identitate ale acestuia sunt înregistrate şi automat apare un mesaj în care clientul este asigurat că informaţiile lui personale nu vor fi oferite unei terţe părţi. Un manechin inert aflat în vitrina magazinului nu îi poate oferi "observatorului" atâtea posibilităţi, spun, cu mândrie, inventatorii germani. Device-ul lor este capabil să servească mai mulţi clienţi deodată şi poate "citi" suficient de bine cumpărătorul pentru a-i oferi produsele pe care şi le-ar putea dori. Şi nu numai atât. Pentru produse voluminoase sau care cântăresc mai multe kilograme, isteţul ecran afişează un mesaj în care îl anunţă pe cumpărător că respectivul obiect va fi transportat cu maşina de angajaţii magazinului.
Unul dintre cele mai mari avantaje ale acestei tehnologii similare cu deja celebrul Kinect (care a revoluţionat jocurile video prin capacitatea de "a citi" gesturile, mişcările şi comenzile vocale ale utilizatorului) este aceea că magazinele şi-ar putea vinde produsele chiar şi după ora închiderii. Magazinele cu vitrine digitale vor putea să creeze mai repede şi mai corect portretele clienţilor obişnuiţi, aprovizionându-şi rafturile cu produsele cele mai vândute. Dispozitivul inteligent poate fi, până la urmă, şi un obiect de design exterior al magazinului, fiind capabil, inclusiv prin aspectul pe care îl are, nu numai prin funcţionalitatea şi utilitatea sa, să atragă tot mai mulţi cumpărători.
Citește pe Antena3.ro