x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Live video Interviurile jurnalul.ro, invitat: Victor Ponta

Interviurile jurnalul.ro, invitat: Victor Ponta

22 Ian 2015   •   14:13
Interviurile jurnalul.ro, invitat: Victor Ponta
Sursa foto: Victor Stroe
Premierul promite regim fiscal special pentru presă
Premierul Victor Ponta a anunţat ieri la Interviurile Jurnalul că după reducerea CAS la angajator cu 5%, Guvernul va sprijini presa prin reducerea fiscalităţii. “ 2015 poate fi un moment bun. Cred că printr-un tip de acord politic puternic, şi ne permitem, nu e o mare problemă pentru buget, să avem un regim fiscal special pentru tot ce înseamnă media – televiziune, presă scrisă, online. În al doilea rând însă, în cazul unui asemenea regim vreau însă nu mai acceptăm ideea că unii fac evaziune fiscală(...) Competiţia corectă a fost denaturată în ultimii ani şi cred că dacă suntem oneşti şi vrem să facem ceva pentru viitor, spunem da, de acord, putem să reducem partea de fiscalitate, putem să avem un anumit tip de aplicabil pentru toţi, nu doar pentru unii, dar în măsura în care se încalcă legea penală, se face evaziune fiscală, nu mai poţi să spui de încălcarea libertăţii presei”, a declarat premierul. El a mai spus că în noul Cod fiscal ce va fi înaintat Parlamentului trebuie să se reglementeze foarte clar problema drepturilor de autor. “Şi să nu mai spunem jurnalistului, da, ai fost plătit pentru drepturi de autor şi vine ANAF-ul după trei ani şi te pune să plăteşti din urmă. Deci acest tip de stabilitate – de spus foarte clar asta-i norma şi doi, şi o normă cât de cât favorizantă dar care să se aplice la toată lumea şi să nu mai împartă presa între cei fraieri care plătesc taxe şi cei deştepţi care nu plătesc. ăsta a fost unul dintre obiective şi cred că în 2015-2016, cel puţin ca prim-ministru mă concentrez asupra lui, dar nu doar referitor la presă. Combaterea evaziunii fiscale este la fel de importantă”, a explicat Ponta. (G.A.)

Relaţia Ponta-Iohannis, “absolut normală”
Premierul Victor Ponta a declarat ieri la Interviurile Jurnalul că relaţia sa cu preşedintele Klaus Iohannis este absolut normală şi “până acum este singura relaţie care poate face România să progreseze”. “Prin sistemul nostru constituţional, care e unul destul de prost din punctul ăsta de vedere, preşedintele cu primul ministru se încalecă destul de mult în zona puterii executive. Singurul mod de lucru este un tip de colaborare instituţională în care fiecare recunoaşte meritul şi locul celuilalt. Deci am o relaţie absolut normală, din punctul meu de vedere, al normalităţii între preşedinte şI prim-ministru, şi care dincolo de supărarea unora care zic de ce nu se ceartă premierul şI preşedintele eu cred că în câteva luni oamenii se vor obişnui cu normalitatea şi cu avantajele unei asemenea relaţii”, a declarat premierul. El şi-a exprimat speranţa ca acest tip de relaţie să dureze deoarece există o forfotă în jur şi se aşteaptă ca şeful statului să-l dea jos din funcţia de premier. Ponta spune însă că nu are de gând să renunţe la postul de premier în favoarea celor care au tăiat salarii, pensii, au mărit tva, au făcut retrocedări sau au blocat fondurile europene. “Îmi fac treaba ca prim-ministru. Am tot respectul pentru drepturile constituţionale şi pentru legitimitatea preşedintelui, dar treaba mea e să conduc guvernul. Şi asta voi face până în ultima zi de mandat”, a precizat Ponta. Premierul a mai spus că tensiunile din PSD nu vor afecta stabilitatea guvernamentală. (G.A.)

Faimoasa perioadă Băsescu, cea mai coruptă din ultimii 20 de ani”
Premierul Victor Ponta a comentat informaţiile potrivit carora fostul ministru Gabriel Sandu ar fi vorbit anchetatorilor despre existenta unui plan conform caruia trebuia să aducă cinci milioane de euro pentru finantarea campaniei electorale a lui Traian Băsescu din 2009,.
“Eu nu pot decât să spun că-i foarte bine că se fac cercetări, se află adevărul. Există o singură nedumerire şi nu este niciun fel de reproş sau... Cu siguranţă fiecare om simplu se întreabă de ce a durat aşa de mult. De ce nu în 2005, 2006, 2007, 2008, 2010,2012, 2013- e bine mai târziu, e mult mai bine mai târziu decât niciodată. În perioada aceea s-au întâmplat nenumărate lucruri grave şi mă bucur că, până la urmă, la mult timp după ce am făcut noi sesizări, s-a ridicat aşa un colţ de pe cea mai mare fraudă comisă împotriva României în 25 de ani şi anume retrocedările. S-a ridicat un colţ cu dosarul referitor la retrocedări. De ce zic un colţ? Că s-au retrocedat vreo patru miliarde de euro. De-abia aştept şi îmi doresc să se meargă mai în adâncime. Noi din 2012 am tot făcut sesizări, Corpul de Control, Autoritatea Naţională. E bine că şi la cinci ani sau al şaselea an după campania electorală din 2009 se intră în adâncime, apropo, de lucrurile ilegale făcute la nivel guvernamwental, şi pentru că erau legate de activitatea Guvernului. Nu pot decât să-mi doresc ca cineva la un moment dat, să ne spună de ce lucrurile astea nu s-au făcut în 2010 sau în 2012 sau în 2013. De ce au durat atât de mult”, a declarat premierul Ponta. El a arătat că mai sunt şI alte probleme rămase nelămurite din mandatul lui Băsescu. “Suntem în 2015 şi încă nu avem un răspuns ce s-a întâmplat cu acel miliard de euro pe care l-am pierdut la Hidroelectrica. Nu ni s-a spus încă şi n-am văzut de ce ni s-au blocat toate programele europene, în 2012 aveam toate programele, inclusiv transporturile. Domnul Iordache, cel care nu mai ştiu dacă mai e sau nu în arest, dar a fost mult timp în arest preventiv pentru fraude comise cu autostrăzi. Dar cine i-a semnat autostrăzile alea că nu şi le-a semnat singur? Nu? El era un privat... Deci cine i le a semnat că încă nu am aflat dacă şi le-a dat singur autostrăzile. Deci, a fost o perioadă de maximă corupţie, o perioadă în care sigur discursul politic era ce rele a făcut PSD-ul în 2000-2004, dar eram deja în 2010. Hidroelectrica, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, ANAF-ul condus de Blejnar, nu mai ştim nimic, Blejnar e bine-mersi.Sigur sunt lucruri care la un moment dat, vor fi, sunt convins, lămurite de instituţiile statului dar, care dovedesc faptul că faimoasa perioadă Băsescu când ne dădea lecţii tuturor a fost o perioadă, probabil, cea mai coruptă din ultimii 20 de ani”, a conchis premierul Ponta. (M.R.)
(M.R.)

Ce facem dacă mâine creşte euro?
Statul nu trebuie să intervină imediat pe o piaţă liberă. Nu există soluţie în care toţi câştigă
Premierul Victor Ponta nu crede că problema creditelor acordate în franci elveţieni poate fi rezolvată prin conversia forţată a acestora într-o altă monedă, după modelul Ungariei, dar că băncile trebuie să fie obligate să îşi informeze mai bine clienţii şi să suporte o parte din pierderi. Ponta spune că nu îşi permite să fie populist din postura de Prim-Ministru. “Să zic că dau o ordonanţă să fixez cursul. Unde într-o economie reală se întâmplă aşa ceva? Pentru francii elveţieni avem 75.000 de oameni, dar ce ne facem dacă o să crească euro sau dolarul?”, a explicat Ponta.
Care e soluţia? “Nu cred că doar băncile au dreptate, băncile trebuie să îşi asume o parte din pierdere. Nu cred că de fiecare dată când apare o criză pe o piaţă liberă trebuie să intervină statul să o acopere, pentru că ce ne facem dacă intervenim acum cu următoarea criză care apare mâine sau poimâine. Haideţi să luăm soluţiile din ţări în care au funcţionat iar prima dintre ele era cea a rescadenţării unde creşte perioada de rambursare a creditului. Sistemul bancar nu îl iubesc nici eu şi nu îl iubeşte nimeni în mod deosebit, e foarte popular acum să injuri băncile, dar nimeni nu a reuşit fără ele. În afară de CEC şi Banca Transilvania, toate băncile din România sunt cu capital străin şi ne putem trezi că dacă le găsim doar pe ele ţap ispăşitor în acestă poveste mâine îşi iau banii şi aici vorbim despre finanţarea tuturor companiilor din România sau chiar a deficitului statului român. Cred că e momentul în care trebuie să le spunem oamenilor tot adevărul. Nu există o situaţie în care nimeni nu pierde, nu se poate. Problema e cum distribui această pierdere, în primul rând moral şi apoi ca eficienţă.
Cu francii elveţieni nu cred în soluţia din Ungaria în care s-a convertit cu forţa într-o zi. Ar trebui să convertesc la cursul de azi şi cu cred că îşi doreşte nimeni asta. Cred într-o obligaţie pentru bănci de a informa mai bine, de a suporta mai bine pierderile şi am văzut că două bănci deja au luat măsuri. Şi cred că la un moment dat trebuie să găsim un sistem prin care omul să citească de trei ori un contract înainte să-l semneze” a spus Ponta.

Comarnic -Braşov: acord politic sau nu se face
Guvernul va încerca să obţină până pe 15 februarie un acord politic pentru construcţia prin parteneriat public-privat a autostrăzii Comarnic-Braşov, iar dacă nu va reuşi acest lucru va anula procedura, urmând ca proiectul să fie continuat în 2016 dacă se va găsi finanţare de la bugetul de stat, spune Ponta.
“Master Planul de transport spune că obligatoriu în următorii 7-10 ani România are de construit autostrăzi şi drumuri expres care vor costa 30 de miliarde de euro. Bani europeni, pe programul de transport aveţi 4 miliarde. Restul de 27 vedeţi de unde îi puneţi”, spune Ponta,
Cum pentru autostrada Comarnic-Braşov nu există finanţare din fonduri europene vor trebui găsite soluţii. “În secunda în care eu semnez contractul, bugetul îmi intră pe deficit cu 1,2 miliarde de euro adică trebuie să tai bani de undeva, pentru că deficitul e strict negociat cu Comisia Europeană. Varianta doi era să construim prin Parteneriat Public Privat, adică cu banii constructorului”, adaugă premierul.
El a apelat la un exemplu din domeniul imobiliar pentru a face mai uşor de înţeles situaţia. “Dacă vrei să faci o casă şi ai banii tăi 100.000 de euro te apuci de treabă, cumperi materiale şi o faci. Asta era varianta să o facem din buget dacă aveam 1,2 miliarde de euro. Dacă nu ai banii şi iei credit, angajezi un constructor care ţi-o mai şi întreţine acea casă timp de 30 de ani costurile vor fi de trei ori mai mari. Toate aceste costuri se reflectă într-un procent pe care statul român şi-l asumă să îl plătească. A doua zi, s-a luat preţul total şi l-au împărţit şi a reieşit acel preţ de 53 de milioane de euro/km, şi toţi au zis “ce ticăloşie!”. De ce ţin la exemplul cu casa. Dacă ajungi la costuri de 3-4 ori mai mari după 30 de ani în care plăteşti credite, constructori şi întreţinere nu cred că este corect să împarţi suma totală la metrul pătrat.
Dacă reuşesc să conving şi va exista un acord politic pe 15 februarie o să pornim acest proiect. Altfel nu îl începem. E prima dată când toate negocierile şi sumele sunt la vedere pe site-ul CNADNR şi toată lumea le poate vedea. Dacă nu, probabil că vom anula procedura şi pornim o procedură din buget ceea ce înseamnă că în 2006 va trebui să tăiem din buget 1,2 miliarde şi nu va fi uşor, tot bugetul e de 50 de miliarde de euro”.

Despre relaţiile cu China şi Rusia
Nu văd niciun semn de îmbunătăţire a relaţiilor României cu Rusia aşa cum nu sunt semne că s-ar îmbunătăţi relaţiile europene sau transaltlantice, ba dimpotrivă, văd o înrăutăţire. Dacă va continua ceeea ce a repornit în estul Ucrainei, evident că situaţia va fi mai rea şi Romania isi va pastra o pozitie intransigenta fata de ce face Rusia. Noi avem un obiectiv fundamental, Moldova, si acolo obiectivele noastre si ale Rusiei sunt diametral opuse, ireconciliabile. Noi vrem ca Moldova să aibă integritate teritorială şi vedeţi ce se întâmplă în Transnistria, noi vrem ca Moldova să meargă pe parcursul pro-european iar Rusia e împotrivă. Nu va fi decât mai rau pe termen mediu şi scurt.
E încă un semn că tot ce încercăm din 2012 - independenţa energetica a Romaniei - e un obiectiv strategic. Să facem tot ce ţine de noi dpdv legislativ să nu mai depindem cu gazele de Rusia. Unde e speranţă, si am aproape certitudini - explorarile din Marea Neagra, infrastructura de transport, gazoductul cu Moldova, pana in 2019 - 2020 sa nu mai stam la mana Rusiei dacă dă drumul la robinet sau în închide.
Cu China, eu vad ca SUA au o relatie privilegiata, Germania are, e totusi a doua putere economica a lumii, doamna Merkel de când a cancelar în fiecare an a fost în China. E o ocazie pentru noi pe care nu am folosit-o in trecut, am pornit-o in 2013, in 2014 a fost un pic oprita din cauza campaniei electorale cu sloganul “Ponta vinde ţara”.

Exista insa proiecte avansate (Tarniţa şI Cernavodă) unde lucrurile se realizeaza iar in sens invers continuarea deschiderii pietei chineze, in special pentru produsele alimentare româneşti. Au crescut exporturile de vinuri, de alimente româneşti. Daca noi reusim sa exportam in China tot ce tine de industria agro-alimentara, e o piata infinta. Eu am propus mereu relatii pragmatice, din pacate la noi inca se practica discursul din anii 90, ne vindem tara comuniştilor.


Şi-a pus mandatul pe masă după prezidenţiale
Premierul Victor Ponta a povestit la Interviurile Jurnalul că după eşecul la alegerile prezidenţiale a mers la PSD şi şi-a pus mandatul de preşedinte pe masă, iar toată lumea, inclusiv Mircea Geoană şi Marian Vanghelie, care acum îl contestă, au spus că nu trebuie să plece de la conducerea partidului. El a dezvăluit în acest context că supărarea lui Geoană şi Vanghelie a fost determinată de refuzul PSD de a se uni cu PNL. “Vanghelie şi Geoană aveau pur şi simplu un alt proiect politic decât noi. Au şi spus-o după aceea, şi public. Să luăm PSD să-l unim cu PNL, cu dl. Iohannis. Din 92 de oameni câţi erau în CEx, 90 a spus că nu vor să se unească cu PNL. Eu nu exclud la moment dat ideea unei alianţe, mari coaliţii dreapta- stânga. Dar nu să ne ducă Vanghelie la PNL”, a spus liderul PSD. Întrebat de ce ar fi nevoie de o asemenea coaliţie politică, guvernul având în prezent stabilitate, premierul a răspuns: “Marile coaliţii se fac când nu poţi să guvernezi. Aici coaliţia actuală este până la urmă e formată din partide votate pe lista USL şi avem majoritatea necesară. Poate că va fi nevoie de o coaliţie după alegerile din 2016. Dar nu vreau să ne ducă cineva acum, repede, în curte la PNL. De altfel cred că nici PNL nu vrea să ne ducă domnul Vanghelie acolo”. Victor Ponta a mai spus că dacă există sprijin pentru reformarea PSD prin modificarea statutului şi a programului politic al partidului, atunci va candida pentru un nou mandat la şefia PSD, dar dacă majoritatea partidului se opune, atunci, cu siguranţă, va lăsa pe altcineva să conducă partidul. (G.A.)


Urmariti interviul  integral cu premierul Victor Ponta, in clipul video de mai jos



×