x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Paranormal Hipertermia (2)

Hipertermia (2)

de Romulus Popescu    |    11 Aug 2012   •   21:00
Hipertermia (2)

Fenomenele bizare nu pot fi povestite oricui, caci ar putea fi considerate minciuni. Si nu este usor de dovedit ca sunt adevaruri, pentru ca nu toate sunt repetabile la comanda. Atunci cand cineva afirma despre ceva ca este o minciuna si acel ceva este un adevar, inseamna ca acel cineva minte. Poate fara sa-si dea seama. Dar, cei care au o moralitate mai ridicata si sunt obligati, la un moment dat, sa spuna o minciuna, ar trebui, pe cat posibil, sa lupte pana fac acea minciuna sa devina adevar. Caci adevarul si minciuna sunt la poli opusi, dar intre ele nu-i decat un pas.

Si acum, sa expun, ca de obicei, in acest spatiu din revista, fenomene bizare. Am ajuns intr-o perioada de timp in care se manifesta o continua descrestere a numarului oamenilor care considera acest subiect al fenomenelor paranormale o mare minciuna.

In articolul trecut am descris desfasurarea fenomenului hipertermiei la tibetani, care folosesc tehnica tumo pentru declansarea lui.

Exista destule exemple de hipertermie si la misticii crestini. Insa, trebuie lamurit un lucru: o senzatie intensa de caldura nu trebuie sa fie confundata cu producerea intensa de caldura. Prima este o senzatie subiectiva, pe cand cea de-a doua este una obiectiva.

Padre Pio este un caz contemporan de hipertemie de la care se pot trage concluzii mai clare, el fiind supus cercetarii stiintifice. Cand medicii au incercat sa-i masoare temperatura corpului, termometrele medicale obisnuite, care sunt gradate pentru masurarea temperaturii pana la 42˚C, s-au spart din cauza rapiditatii cu care a urcat mercurul in coloana de sticla. Atunci, a fost folosit un termometru care masura temperatura apei din baie. Cu uimire, s-a constatat ca Padre Pio avea 48,5˚C in acele momente cand se manifesta hipertermia. Aceasta stare putea sa se mentina timp de pana la doua zile. Explicatia stiintifica nu a putut fi formulata, ci s-a putut face numai constatarea starii de fapt.

Sfantul Filippo Neri este un caz de hipertermie petrecut in secolul al XVII-lea, ale carui stari manifestate in timpul desfasurarii fenomenului au fost descrise de catre cei prezenti in acea perioada: "Sfantul Filippo Neri simtea o caldura atat de mare in regiunea inimii, incat aceasta se intindea uneori in intreg corpul si, in ciuda varstei, a slabiciunii si a regimului frugal, in zilele cele mai reci ale iernii, trebuia, chiar in mijlocul noptii, sa deschida ferestrele, sa racoreasca patul, sa i se faca vant cand era culcat, inclusiv alte moduri pentru a i se modera caldura prea mare. Uneori, caldura ii ardea gatul... cand il luai de mana, vedeai ca e fierbinte... Purta hainele descheiate de la gat pana la centura chiar si iarna, iar cand cineva ii spunea sa le incheie, de teama sa nu se imbolnaveasca, raspundea ca nu poate sa o faca din cauza caldurii puternice pe care o simtea. Alteori, la rugaciune sau la slujba, ori in timpul exercitiilor spirituale, in ochi si pe fata i se iveau scantei ca dintr-un foc. Acest foc intern era atat de mare incat isi pierdea cunostinta, lesinul obligandu-l sa se arunce pe pat. Si uneori zacea asa chiar o zi intreaga, fara sa sufere de altceva decat de iubirea divina. Odata, gatul i-a devenit atat de fierbinte, incat a fost bolnav cateva zile."

Sfantul a suferit intreaga viata de palpitatii cardiace. Biograful lui afirma ca intr-o zi "a fost surprins de o iubire atat de inflacarata, incat, neputand sa o mai suporte, s-a aruncat cat era de lung pe jos si, asemenea unui om care incearca sa se racoreasca, si-a descoperit pieptul ca sa-si mai potoleasca putin fierbinteala".

Un alt slujitor al bisericii, Stanislas Kosta, iesea in plina iarna in gradina strigand: "Ard, ard!" si arata catre inima.

Maria-Magdalena din Pazzi a avut o viata plina de miracole. In stare normala, tanara calugarita era calma, supusa si umila. Cand se declansa hipertermia, o caldura foarte puternica transforma regiunea inimii intr-o centrala termica. Atunci, neputand sa domoleasca fierbinteala, fugea in gradina, isi rupea hainele de pe ea si se repezea la fantana de unde bea incredibil de multa apa rece, udandu-si fata, bratele si pieptul.

Atrage atentia in mod deosebit o intamplare relatata de chirurgii care au facut autopsia Mariei Villani, dupa noua ore de la decesul ei. Medicii au afirmat ca nu au reusit sa-i extraga inima pentru ca era prea fierbinte. Au trebuit sa faca acest lucru dupa inca un numar de ore.

Un alt medic, Imbert-Gourbeyre, aprecia despre Palma d’Oria, in anul 1871, dupa ce a tinut-o sub observatie, studiindu-i comportamentul in starea de hipertermie. El povestea: "Am vazut-o arzand de doua ori, in camasa, si am constatat pe corpul ei adevarate arsuri asemanatoare cu cele provocate de un lichid fierbinte. Am vazut si carpe aplicate pe inima ei in timpul acestui incendiu, iar cand au fost indepartate, am vazut pe ele niste urme uluitoare". Martorii au confirmat faptul ca cearsafurile puse pe pieptul ei erau arse in mai multe locuri. Atunci cand bea carafe de apa una dupa alta, din cauza focului mistuitor, voma apa clocotita. Palma d’Oria avea stigmate si nu manca.

Se observa ca tibetanii prin tumo produc in mod voit starea de hipertermie, pe care o tin sub control, pe cand misticii crestini se trezesc intrati, fara control, in aceasta stare.

Din punct de vedere stiintific, temperatura corpului nu poate sa depaseasca 44˚C, dar sangele poate suporta o temperatura mai mare. Lecomte de Nouy, in 1936, comunica rezultatele legate de temperatura critica a serurilor corpului: "o incazire la 50˚C, prelungita timp de o ora nu provoaca fenomene ireversibile. S-au inregistrat doar fluctuatii bruste ale vascozitatii, de mare amplitudine, intre 40˚C si 50˚C". La aceasta temperatura apare senzatia de sete ce nu poate fi potolita. Setea este provocata, privind stiintific, de eliberarea unui hormon peptidic numit, angiotensina. Acesta este produs de ficat si de rinichi pentru a lupta impotriva unei diminuari bruste a volumului sangelui, ca in cazul hemoragiilor, avand ca efect contractarea vaselor de sange. Deci, temperatura corpului creste sub efectul vasodilatatiei. Prin urmare, setea de nestavilit s-ar putea explica prin necesitatea fizica de a impiedica o dilatare prea mare a vaselor sangvine.

La Universitatea din Würzburg, Polzien a realizat un studiu legat de ridicarea temperaturii la nivelul pielii, in stare de meditatie. Rezultatele cercetarilor au dus la confirmarea acestui fapt. Mai mult, prin concentrare pasiva, autosugestia isi face datoria facand posibila modificarea zaharului din sange, deci, schimbarea compozitiei sangelui, sau modificarea electroencefalogramei, a respiratiei, a greutatii corpului, a functionarii glandei tiroide, a presiunii sangvine, a activitatii cardiace, precum si a unor procese metabolice.

In concluzie, exista posibilitatea ca functiile corpului uman sa fie influentate de puterea mintii, dar intr-o stare de credinta si concentrare deosebite.

×