x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Nanoparticule şi modificări genetice

0
Autor: Romulus Popescu 05 Ian 2010 - 00:00
Nanoparticule şi modificări genetice /STOCKXPERT


Astăzi, mai mult ca oricând, este valabil pentru oricine dictonul lui Seneca: "Uneori, chiar şi să trăieşti este un act de curaj".



În Science Daily scria de curând că nanoparticulele găsite în foarte multe produse cosmetice, coloranţi alimentari, suplimente nutritive, produse agricole, creme de protecţie solară, vopsea de păr, vitamine, pastă de dinţi pot provoca modificări genetice care cresc riscul de cancer.

Şoarecii expuşi la nanoparticule de dioxid de titan (TiO2), adăugate în apă de băut, au început să prezinte modificări genetice încă din ziua a cincea. Pentru om, perioada echivalentă ar fi de 1,6 ani. Nu este clară încă influenţa în timp asupra corpului uman, dacă ea creşte liniar sau exponenţial. În urma studiului pe şoareci, s-a descoperit că nanoparticulele de TiO2 declanşează rupturi unice sau duble ale ADN-ului, cauzând daune cromozomiale, precum şi inflamaţii.

Aceste rezultate au fost obţinute la Universitatea California din Los Angeles şi date publicităţii de Robert Schiesti, coordonatorul acestui studiu, profesor de patologie, radiaţie oncologică şi ştiinţa sănătăţii mediului.

EFECTE NEGATIVE
Organizaţiile Friends of the Earth din Australia, Europa şi SUA au publicat, la 11 martie 2008, un raport sub titlul "Out of the laboratory and on the our plates: Nanotechnology in Food & Agriculture" (Din laborator pe farfuriile noastre: Nanotehnologia în alimente şi agricultură). Se găsesc aici explicate în detaliu ameninţările nanotehnologiei asupra noastră, necunoaşterea suficientă a efectelor lor negative, dar şi incapacitatea alegerii corecte a produselor de către consumator.

Nanoparticulele sunt obţinute prin nanotehnologii din materiale modificate la nivel atomic sau molecular. Ele au proprietăţi unice, cu un comportament diferit faţă de materialele convenţionale.

Nanoparticulele de TiO2 se acumulează în diferite organe, organismul neavând nici o modalitate de a le elimina. Fiind de dimensiuni foarte mici, ele pot migra oriunde în organism, până la nivel celular, interferând cu submecanismele celulare. Sensibilitatea la TiO2 nu este aceeaşi pentru toţi oamenii. Utilizarea îndelungată de TiO2 poate duce la declanşarea anumitor tipuri de cancer. Particulele de TiO2 nu trec prin piele, dar inhalate se depun în plămâni.

Jöelle Chaillal a depus petiţia nr. 0658/2006 la Comisia pentru petiţii din cadrul Parlamentului European, prin care atrăgea atenţia asupra efectelor dăunătoare ale produselor cosmetice în care se găsesc nanoparticule. Răspunsul comisiei, primit la data de 5 mai 2007, a fost că "autorităţile publice se reţin de la soluţionarea aspectelor de risc ale nanotehnologiei în produsele cosmetice, ca urmare a presiunii exercitate de lobby-ul industrial şi financiar".

În încheiere, comisia subliniază că reglementarea vizând produsele cosmetice plasate pe piaţa UE se bazează pe conceptul de "siguranţă necompromisă". Aceasta înseamnă că nici un risc de sănătate nu este acceptat în favoarea unor potenţiale beneficii. În cazul în care dovezile ştiinţifice demonstrează că nanoparticulele prezintă un risc pentru sănătatea umană, utilizarea acestora nu va fi acceptată în produsele cosmetice, urmând să fie întreprinse toate acţiunile necesare în acest sens.

VASE DE ARGINT
Se ştie că apa pusă în vase de argint este purificată de microorganisme, argintul acţionând asupra ei asemenea unui filtru, conferindu-i astfel acesteia calităţile pentru a fi băută fără riscuri de îmbolnăvire. De altfel, şi în cadrul lăcaşelor sfinte, apa este sfinţită în vase de argint. Pornind de la aceste constatări, la Institutul de Cercetări pentru Electrotehnică (ICPE) din Bucureşti se derulează un proiect legat de materiale multifuncţionale avansate cu nanoparticule de argint.

S-a constatat că un vas dintr-un material placat cu o foiţă de argint, cu grosimea de miimi de milimetri, este la fel de eficient în filtrarea apei ca şi vasul propriu-zis de argint. Proprietatea esenţială a particulelor cu dimensiuni minuscule este suprafaţa lor specifică foarte mare. De exemplu, o minge de golf plină cu nanoparticule poate acoperi cu un strat subţire suprafaţa unui teren de fotbal. La aceste suprafeţe de sute de metri pătraţi pe gram, numărul enorm de atomi exteriori, de pe suprafaţa particulei, conferă nanoparticulelor proprietăţi catalitice, electrice, optice, fotoelectrice etc.




Nanoparticulele de argint au şi proprietăţi antimicrobiene deosebite, în special cele cu dimensiuni de aproximativ 10 nanometri. Acestea pot distruge o gamă de până la 650 de tipuri de germeni. Apoi, se fac depuneri de nanoparticule de argint pe suporţi de nanoparticule de oxid de titan (TiO2) şi oxid de zinc (ZnO), care, spun specialiştii, sunt şi ele antimicrobiene, efectul cumulându-se.

Aceste suspensii sau pulberi de TiO2 sau ZnO dopate cu particule de argint se pot folosi în produsele cosmetice, având efect antimicrobian sau regenerativ. Cercetătorii spun că se pot obţine şi produse cu proprietăţi de autocurăţare, putând fi folosite în şcoli, spitale etc., precum şi vopsele cu efect de protecţie antimicrobiană şi textile pentru spitale. Toate bune şi frumoase, dar despre efectul secundar al tuturor acestora asupra sănătăţii nu se aminteşte nicăieri.

CUNOSCUTĂ DE 2.000 DE ANI
Nanotehnologia a fost folosită şi acum 2.000 de ani, conform nivelului de dezvoltare a acelei perioade, de arhitectul roman Marcus Vitruvius Pollio, pentru obţinerea vopselei din funingine, produsă sintetic. În prezent, se cunoaşte că funinginea este formată din nanoparticule.
Azi, vopsele importante sunt produse pe baza nanotehnologiilor, datorită calităţilor lor: se curăţa uşor, au efecte speciale, sunt antimicrobiene, sunt rezistente la zgârieturi, sunt fotocatalitice, conferă protecţie UV, produc ecranări faţă de undele electromagnetice şi faţă de cele de înaltă frecvenţă etc.

În viitor, vopselele produse pe bază de nanotehnologii se preconizează a fi folosite pentru generarea de energie solară, autogenerarea suprafeţelor zgâriate, depistarea oboselii structurale a materialelor în timp real (prin vopsele piezoelectrice), modificarea culorii reversibil (vopsele cameleonice).

Nanoparticulele se folosesc în industrie pe scară largă. Lentilele ochelarilor de soare, confecţionate din material plastic, sunt rezistente la zgârieturi datorită tratării lor cu nanoparticule de zirconiu şi TiO2. Nanoparticulele de negru de fum penetrează reţeaua macromoleculei cauciucului, formând o nouă reţea care reduce semnificativ abraziunea cauciucului. Nanotehnologiile sunt intens folosite în procesele de separare a moleculelor, obţinându-se materiale cu o structură controlată.

Piaţa actuală de produse obţinute prin nanotehnologii este de o sută de miliarde de euro, iar în 2015 va fi, conform statisticilor, de peste o mie de miliarde de euro.

Un grup de cercetători din Singapore a obţinut o membrană robustă din monofibre de TiO2 cu potenţial mare în procesul de purificare a apei. Această membrană acţionează ca filtru, cât şi ca fotocatalizator. În prezenţa razelor ultraviolete, efectul este puternic oxidant. Costul scăzut al procedeului îl recomandă pentru producerea apei potabile.

Dar încă o dată se pune întrebarea: pentru sănătatea umană care sunt consecinţele?
Faptul că nu se cunosc decât foarte puţine lucruri despre impactul nanoparticulelor asupra sănătăţii corpului uman este foarte îngrijorător, având în vedere vasta lor utilizare în atâtea domenii. Deocamdată, este suficientă informaţia că ele pot produce forme de cancer, pentru a ne pune pe jar.

Iată că şi de această dată se justifică faptul că civilizaţia are două tăişuri, ea reprezintă şi viaţa, şi moartea noastră, precum şi a planetei pe care trăim. Intervenţia omului asupra naturii creează un dezechilibru al ecosistemului, iar conform legii acţiunii şi reacţiunii, în natură apar reacţii pentru refacerea echilibrului cu atât mai mari, cu cât dezechilibrul este mai mare. Astfel, ne putem aştepta la evenimente incredibile, care să tulbure omenirea. Se poate spune că, pentru unii, este valabilă afirmaţia lui Voltaire: "Nu sunt de acord cu ceea ce spui, dar voi apăra până la moarte dreptul tău de a o spune".

Totuşi, "boala este încălcarea legilor naturii", după cum spunea Charles Simmons.
Citeşte mai multe despre:   paranormal

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de