A fi sănătos nu înseamnă că boala este inexistentă. Aceasta ne pândeşte din umbră şi abia aşteaptă să călcăm greşit pentru a ne ataca. Secretul menţinerii sănătăţii este acela de a fi permanent în armonie cu existenţa, deci, sănătatea poate fi păstrată până la moarte... şi puţin după, dacă suntem mereu împăcaţi cu viaţa dinlăuntrul şi din afara noastră. Ştiu că este imposibil în condiţiile actuale, dar măcar să ştim a regăsi echilibrul.
Cel mai greu lucru este stabilirea corectă a diagnosticului şi a cauzelor afecţiunilor pentru a le îndepărta. Altfel, se tratează doar efectele bolilor, şi asta poate dura o viaţă.
Karol K. Truman a reuşit să facă o corespondenţă între sentimente şi afecţiuni, demonstrând că sentimentele stau la baza diferitelor boli. Esenţa cunoaşterii sale, acumulată de-a lungul timpului, stă la baza unui volum apărut şi în limba română la Editura Adevăr Divin din Braşov, tradusă de curând sub numele „Sentimentele îngropate de vii nu pier niciodată...”. În paginile cărţii, autoarea nu explică numai starea, ci şi cauza apariţiei sentimentelor ce declanşează afecţiunile. Totodată, se mai poate găsi şi modul cum pot fi transformate sentimentele nedorite, astfel încât acestea să nu mai afecteze procesul de creştere şi de maturizare spirituală, fapt ce ajută la redobândirea controlului asupra propriei vieţi. Însă trebuie avut în vedere faptul că nu este suficientă doar eliminarea simptomelor bolilor, ci şi vindecarea interioară, prin schimbarea mentalităţilor, pentru a obţine o vindecare autentică, totală. În acest scop, după consultarea listei afecţiunilor şi descoperirea sentimentelor negative care corespund declanşării acestora, trebuie realizată înlocuirea lor cu cele opuse.
Iată, în continuare, pe parcursul a câtorva articole, corespondentul posibil al sentimentelor care stau la baza diferitelor boli.
Abcese: agitaţie interioară; răni sufleteşti nerezolvate; chin interior; cramponarea de o viziune depăşită; dorinţa de răzbunare; stagnare.
Abdomen, zona abdominală: folosirea incorectă a raţiunii (înţelepciunii); indentificarea cu posesiunile personale şi uitarea de sinele real.
Accidente: incapacitatea de a-ţi forma un punct de vedere clar; nevoia de a-ţi pedepsi sinele; lipsa unui scop în viaţă; rezistenţă faţă de autorităţi; sentimentul că eşti descoperit şi nu te apără nimeni sau că te afli într-un alt loc decât ar trebui să fii; stres foarte intens; tensiuni şi griji.
Acnee: „Negare”, neasumarea propriilor experienţe de viaţă; incapacitatea de a face faţă propriilor probleme; sentimentul de autorespingere sau neplăcere faţă de propriul sine; sentimentul de vinovăţie.
Boala lui Addison: incapacitatea de a-ţi înţelege propriile emoţii; lipsa de compasiune de propriul sine; lipsa înţelegerii de sine sau uitarea de sine; mânie îndreptată împotriva propriului sine.
Adenoide: copilul se simte neacceptat sau simte ostilitate din partea unui adult; dizarmonie acută în propriul cămin; sentimentul că eşti blocat în viaţă sau că nu poţi respira; sentimentul că nu eşti binevoit, că stai în calea cuiva.
Aftă: mânie datorată luării unor decizii incorecte.
Agorafobie: neutralizarea sau incapacitatea de a-ţi utiliza discernământul.
Alcoolism: acceptarea cuvintelor negative ale altor persoane; autoprotecţie împotriva unor sentimente pe care te temi să le simţi; emoţii negative nerezolvate blocate în interior; incapacitatea de a face faţă vieţii sau atitudine de tip „Ce rost mai are?”; îngrijorare datorată lipsei de comunicare cu alte persoane; sentimentul că trăieşti în minciună, vinovăţie sau în loc nepotrivit; sentimentul de nevrednicie sau respingere de sine.
Alergii: iritarea datorată unei persoane sau unei situaţii; lacrimi reprimate; negarea propriei puteri; sentimente care ar trebui schimbate, dar care nu par să aibă o soluţie; sentimentul de sufocare; substitut (imitaţie) pentru răceli; teama de a-ţi împărtăşi sentimentele cu alte persoane.
Aluniţe: convingeri greşite legate de sine; pot fi congenitale; te simţi inadecvat sau nevrednic (nu te integrezi în generaţia ta).
Alzheimer: dorinţa de a trăi în mica ta lume subiectivă; incapacitatea de a-ţi controla propria viaţă; mânie reprimată; nu mai eşti dispus să te lupţi cu viaţa; oboseală în faţa vieţii; sentimentul de inferioritate sau insecuritate; sentimentul lipsei de speranţă şi de neajutorare.
Ameţeală: „Te învârţi într-un cerc vicios” din cauza lipsei de organizare; absenţa unei direcţii clare în viaţă; dorinţa egoului de a controla întreaga fiinţă; incapacitatea de a accepta realitatea aşa cum este; nu-ţi faci timp pentru tine; sentimentul că nu mai doreşti să lupţi; sentimentul de împovărare.
Amigdalită: iritare datorată unei situaţii sau unei persoane; lucrurile nu-ţi merg aşa cum îţi doreşti; mânie sau teamă reprimată; voinţă tensionată.
Amnezie: dorinţa de a scăpa de problemele vieţii sau fuga de viaţă; incapacitatea de a te afirma sau de a-ţi susţine propriile puncte de vedere, teama de viitor.
Amorţeală: incapacitatea de a-ţi exprima iubirea şi respectul.
Anemia celulelor: sentiment de inferioritate.
Anemie pernicioasă: durere profundă rămasă nerezolvată; renunţarea la luptă; sentimentul de neajutorare totală.
Anemie: absenţa iubirii de sine; eşti devotat sau posesiv faţă de o altă persoană; eşti manipulator, dar refuzi să fii manipulat; mânie împotriva propriului sine pentru incapacitatea acestuia de a controla situaţia; sentimentul că nu eşti suficient de bun sau că viaţa nu se îndreaptă în direcţia dorită de tine; simţi că nu ai nici un motiv de bucurie; viaţă dezordonată.
Anevrism: incapacitatea de a face faţă nevoii de a-ţi schimba situaţia; nevoia de a face totul pentru toţi, tot timpul; responsabilităţi zilnice mai mari decât poate suporta corpul fizic.
Anorexie: absenţa înţelegerii spirituale sau a cunoaşterii de sine; incapacitatea de a te ridica la nivelul aşteptărilor celor din jur; nu ştii cum să te iubeşti pe tine însuţi sau cum să te identifici cu propriul sine; sentimentul că eşti total incapabil să le faci pe plac părinţilor tăi (mai ales mamei); sentimentul de autorespingere sau ură faţă de sine; sufletul tău doreşte să părăsească trupul (autodistrugere).
Anus (afecţiuni): sentimentul de neputinţă într-un anumit domeniu al vieţii; supravieţuirea este ameninţată de condiţiile exterioare.
Anxietate: sentimentul că eşti captiv într-o cuşcă sau că eşti incapabil să te schimbi.
Apatie: nu mai doreşti să simţi nimic; stingerea „scânteii vieţii”.
Apendicită: aştepţi ceva, dar simţi că nu-l poţi obţine; incapacitatea de a face faţă fricii; blocarea fluxului energetic; temeri nerezolvate legate de viaţă.
Apetit: Excesiv: îţi hrăneşti astfel nevoia de a fi iubit, acceptat şi protejat.
Pierdere: percepţii incorecte care conduc la neîncredere, depresie.
Artere îngroşate: eşti dictatorial; ai inima grea; perfecţionism; sentimente nerezolvate care îţi blochează fluxul energetic; sentimentul că eşti obstrucţionat sau întârziat; teama de a nu fi dezamăgit.
Arterioscleroză: acumularea mai multor straturi de sentimente nerezolvate în interior; griji legate de faptul că nu eşti perfect; incapacitatea de lungă durată de a-ţi exprima sentimentele şi emoţiile; incapacitatea de a vedea binele; refuzul de a-ţi deschide mintea.
Artrita reumatoidă: corpul primeşte mesaje conflictuale de genul: râde în exterior, dar se consumă (plânge) în interior; sentimentul de neputinţă totală în faţa poverilor vieţii.
Artrită: anxietate şi/sau depresie acumulate pe termen lung; autocritică severă, criticarea dură a altor persoane; convingerea că mânia este un sentiment incorect care creează cramponarea de propriile opinii sau convingeri, cramponarea de sentimentul ostilităţii; gândire sau sentimente rigide; incapacitatea de a face compromisuri; lipsa de flexibilitate; nevoia de a avea dreptate; o mânie reprimată care te consumă din interior; tensiuni sau mânie faţă de viaţă acumulată pe termen lung.
Astm: anxietate sau teamă cronică; dorinţa de a protesta dublată de incapacitatea de a face acest lucru; dorinţa inconştientă de a fi dependent; insatisfacţie legată de sine; nevoia de dependenţă; sensibilitate excesivă; sentimentul că eşti dominat de un părinte; sentimentul de sufocare; temeri din copilărie; tristeţe sau lacrimi reprimate.
Atac cerebral: nerăbdare datorată faptului că nu te simţi capabil să realizezi ceea ce-ţi doreşti; nerăbdare manifestată de propriul sine pentru că nu eşti capabil să îmbunătăţeşti o situaţie; respingi viaţa pe un nivel profund; rezistenţă extremă; simţi nevoia de a renunţa; te simţi depăşit din cauza presiunilor vieţii; violenţă la adresa propriului sine.
Auz (probleme cu auzul): analizează care sunt avantajele de a nu auzi anumite lucruri; încercarea de a face pe altcineva să audă ceea ce auzi tu (să perceapă realitatea aşa cum o percepi tu).