Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
"Este o preocupare specială pentru prevenție, pe care CNAS o manifestă de la sfârșitul pandemiei, când s-au observat cifrele în legătură cu morbiditatea și mortalitatea prin bolile cronice. În special afecțiunile oncologice au înregistrat creșteri majore. De aceea și fondul de asigurări sociale de sănătate, prin ierarhizarea priorităților de finanțare, a mers către serviciile de medicină preventivă, consulatțiile de prevenție, stimulând acele pachete de servicii de sănătate care să cuprindă evaluarea factorilor de risc asociat afecțiunilor oncologice, alături de cele cardiovasculare, care în țara noastră se află pe primul loc.
Este prima oară când, la nivelul cabinetului de medicină de familie, printr-o consultație de prevenție, vor fi identificați printr-o discuție intimă cu pacientul factorii de risc legați de consumul de alcool, tutun, alimentar, stilul de viață, factorii de risc legați de profesie, nivelul activității fizice pentru combatera sedentarismului. Vor fi valorificate aceste informații cu ajutorul unor riscograme prin intermediul cărora medicul de familie va putea evalua riscul producerii cancerelor, inclusiv pentru cancerul colorectal astfel încât, prin celălalt pachet de servicii medicale, respectiv analize de laborator, să poată identifica acele valori biologice care îl conduc pe pacient spre eventuala dezvoltare a unei afecțiuni", precizează președinta CNAS.
Medicii de familie și pacienții vor trebui să-și schimbe mentalitatea.
"A fost alocat pentru această conversație un timp de o jumătate de oră, cu posibilitatea efectuării inclusiv pasiv-activ - dacă pacientul se prezintă la medic pentru o problemă, acesta îi poate evalua și riscul pentru o afecțiune cu impact major trimițându-l către investigațiile paraclinice.
Rezultatele de prevenție se văd după 5-10 ani de acțiuni consecvente, vor trebui schimbate mentalități atât din partea pacientului - învățat să meargă la doctor doar atunci când îl doare. Ori hipertensiunea arterială nu doare, diabetul zaharat nu doare, hipercolesterolemia nu doare, însă tot ceea ce înseamnă investigarea acestor parametrii biologici îl poate ajuta pe medicul de familie să identifice o anumită predispoziție pentru dezvoltarea acestor afecțiuni.
Este de schimbat mentalitatea și în rândul medicilor de familie care erau obișnuiți să trateze boala. Recomandarea pentru ei, inclusiv a organismelor internaționale, OMS, este de a practica medicina omului sănătos, de a se preocupa de particularitățile și contextul individual al fiecărui pacient astfel încât, prin posibilitatea de a evalua contextul familial, legat de factorii de profesie, de modul de petrecere a timpului liber, să îl ajute pe pacient, prin acest pachet cu trei consultații succesive anuale, să-și schimbe atitudinea față de un anumit comportament dăunător sănătății", concluzionează Adela Cojan.
Citește pe Antena3.ro
