Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
"Am plecat de la groapa de gunoi și am ajuns la munții de gunoaie. În România este o evoluție. Este adevărat, nu suntem foarte mulțumiți. Acei munți sunt niște munți de resurse insetimabile pe care încă nu reușim să le transformăm în valori.
Plasticul astăzi, colectat separat și adus în industria noastră, costă de 2-5 ori prețul la grâu. Dar facem tot posibilul să amestecăm grâul cu neghina, și să-l aruncăm. Primul R este refuză, al doilea este Repară, Reutilizează, abia după aceea noi considerăm că un produs a ajuns la sfârșitul ciclului de viață.
România totuși, în industria reciclării, nu știu cum, a luat-o înaintea multor țări din centrul și estul Europei. Și celelalte industrii, cum ar fi cea a hârtiei sau cea metalurgică folosesc astăzi, aproape în exclusivitate, deșeuri ca materie primă.
Noi denumim deșeu o resursă, o materie primă care o punem unde nu trebuie. Asta e deșeu - o resursă care se găsește în locul nepotrivit. În momentul în care se va afla în locul potrivit va crea creștere economică fără consum de resurse. Așteptăm și sperăm să ajungem într-un punct de la care să rupem acest cerc vicios. În România suntem într-un cerc vicios de aproximativ 20 de ani. Și anume - cum să colectăm selectiv. Și, din păcate, întâlnirile noastre sunt o suită de opinii și nu o idee în care convingerea noastră să fie focusată în aceeași direcție.
Ce lipsește astăzi ca România să aibă un început de economie circulară este colaborarea între segmente. Plecând de la producător. Producătorul, de fapt, este în economia circulară proprietarul resursei, și ea trebuie doar circulată și întoarsă din nou la producător", explică președintele Green Group.
Există trei soluții pentru a reuși reciclarea eficientă a deșeurilor.
"1. Este vorba despre o abordare mult mai fermă la nivelul colectării. Poluatorul plătește este baza. Din păcate, nu avem măsuri ferme. Lituania a anunțat, ieri, creșterea cu 300% a taxei la groapa de gunoi. Domnii primari vor spune da, o să plătim și mai mult. Acea taxă nu trebuie plătită. De aceea este atât de mare, pentru a o evita și a găsi alt drum.
2. A trata deșeul ca o resursă. S-a vorbit tot mai mult depsre managementul resurselor. Dacă noi vorbim de colectare separată, deja țările dezvoltate au ajuns la sortarea separată. Nu mai vorbim de o stație de sortare. Astăzi vedem stație de sortare plastice, stație de sortare hârtie, stație de sortare metale, stație de sortare textile. Nu este suficient să strângem plasticele, sunt peste 70 de rășini și peste un milion de culori. Pentru că numai așa putem să le transformăm în materiale noi.
3. Deșeurile, dacă le tratăm numai din perspectiva Ministerului Mediului, au o cotă mare de emoție. E ceva care ne poluează. În toate țările este o discuție între Ministerul Mediului, Ministerul Economiei și Ministerul de Finanțe. Numai așa putem să avem un cerc în care noi ne vom putea recupera valorile din societate fără costuri sociale, și doar costuri legate de industrie. Acolo va trebui să ajungem", precizează Constantin Damov.
