Oficialul BNR atrage atenția c este nevoie de un cadrul legislativ previzibil în domeniul energiei verzi.
"La BNR am început să analizăm acest subiect al finanțărilor de mai mulți ani. O primă concluzie este că băncile noastre deja au o experiență bogată în a finanța proiecte verzi. Cifrele aferente ultimului deceniu 2010-2020, ne arată că ponderea cea mai importantă a finanțărilor verzi a mers către energie regenerabilă însă avem și o lecție pe care trebuie să o învățăm din această experiență. Este nevoie de o predictibilitate a cadrului legislativ pentru că în lipsa unei asemenea predictibilități apar costuri. Atât de neîncredere din partea investitorilor și a finanțatorilor dar și costuri efective.
Când a avut loc o schimbare a cadrului legislativ, rata creditelor neperformante în ceea ce privește finanțarea energiei regenerabile a crescut de la aproape 0% la 20%. Pentru o dezvoltare sustenabilă e nevoie de a ne asigura că învățăm din lecțiile trecute", spune acesta.
Finanțările în energie regenerabilă sunt reduse iar majoritatea sunt în domeniul imobiliar.
"Ca să obținem informații cât mai rapide despre ce se întâmplă cu acest domeniu, din iunie anul trecut, avem și raportări lunare. Sunt trei concluzii care rezultă din aceste informații.
Prima este că volumul finanțării bancare către proiecte de energie regenerabilă a rămas relativ modest. Totalul finanțării către proiecte verzi, din iunie anul trecut până în prezent, a ajuns la aproape 2 miliarde de lei, unde ponderea către energia regenerabilă este aproape 1/5. Când ne uităm în comparații europene, băncile noastre mai au spațiu semnificativ de a îmbunătăți această direcție de finanțare.
A doua concluzie, când ne uităm în structura finanțării am dori să vedem ceva mai echilibrat pentru că ce se întâmplă în prezent, majoritatea finanțărilor de tip verde merg spre imobiliare. Este bine să avem și eficiență energetică a clădirilor dar ar fi nevoie alocări mai substanțiale de resurse, inclusiv către industrii care să susțină partea aceasta de energie regenerabilă.
Vedem că băncile încep să conștientizeze importanța alocării de resurse în această direcție, comparativ cu ce se întâmpla acum 3 ani, multe venind pe culoar european, alocându-se mai multe resurse și fiind mai mare interes. De asemenea, autoritățile au proiecte tot mai ample care presupun cofinanțare pe asemenea domenii.
Este și o întrebare de bancabilitate. Analizele noastre arată că firmele din energia regenerabilă, comparativ cu total economie românească, au o situație financiară mai bună, ceea ce ar pleda pentru un acces la finanțare mai facil. Când ne uităm în bilanțurile acestor firme de energie regenerabilă vedem că preferă o finanțare internă sau, dacă este să apeleze la creditori din exteriorul firmei, în special resurse din afara țării sunt aduse pentru dezvoltarea proiectelor. Noi vedem spațiu semnificativ de finanțare și folosind resurse din țară.
Un alt element, legând partea de bancabilitate și de acces la finanțare, este să te uiți și la cealaltă parte, nu neapărat doar la bănci sau la furnizorii de energie regenerabilă dar și la restul companiilor din țară dacă sunt interesate să aloce resurse în vederea îmbunătățirii utilizării eficienței energetice", explică Florian Neagu.
Acesta a vorbit despre rezultatele unui studiu, realizat de INS, la nivelul țării și pe sectoare de activitate, în care companiile au spus că este "destul de costisitor să implementezi proiecte care să conducă la creșterea eficienței energetice. Multe firme au declarat că nu au avut posibilitatea să inițieze nicio măsură". Cele mai multe s-au rezumat la instruirea angajaților pentru economii de energie iar 8% din firme au declarat că au luat măsuri pentru creșterea utilizării de energie regenerabilă.
Statul român nu are o strategie economică și industrială care să orienteze firmele și creditorii în ce direcție vrea să dezvolte energia verde.
"Ultimul element privește experiențele din 2021 când, la nivelul Comitetului de SUpraveghere Marcoprudențială s-a înființat un grup de lucru despre cum putem stimula mai bine finanțarea verde. Am avut ministerele de linie, colegii din sectorul privat, băncile, instituțiile financiare, mediul academi, Administrația Prezidențială. Printre recomandări este că lipsește o viziune strategică. Este foarte bine să încurajezi dezvoltarea de energie regenerabilă dar finalitatea este să vezi ce poți dezvolta strategic în țară. Nu există o strategie economică sau industrială care să orienteze atât companiile cât și creditorii în ce direcție vrea statul român să se dezvolte și, prin urmare, și resursele energetice pe care le creezi, în ce domenii se duc. Pentru că te pot duce în sectoare care te pot face mai puțin competitiv. Ne lipsește o politică industrială sau economică.
Iar ultimul lucru pe cre l-am pus, ce se întâmplă de-a lungul ciclurilor financiare. E nevoie de o dezvoltare mai echilibrată între firmele cu capital autohton și cele c u capital străin. Pentru a încuraja, pe baze competitive, firmele cu capital autohton propunerea care a rezultat din cadurl acelui grup de lucru, și s-a transmis oficial către guvern, este de a se crea o metodologie publică prin care să se identifice firmele pe care autoritățile românești le consideră sprijinite pentru că sunt în domenii cheie care ar putea rezolva, de exemplu, problema de vulnerabilitate energetică sau vulnerabilitate alimentară, sau creșterea valorii adăugate produse în economie", afirmă reprezentantul BNR.