Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cea mai nouă investiție, pentru care municipalitatea a folosit și finanțarea prin PNRR, este reutilizarea apei pentru irigații, în agricultură. Legumicultorii din vecinătatea orașului nu vor mai folosi apa din subteran, ci vor putea iriga printr-un sistem inteligent care redirecționează apa uzată și reciclată. Buzăul se pregătește să refolosească și apa de ploaie, pentru a spăla străzile și a stropi spațiile verzi. Proiectele municipalității au fost gândite în cadrul mai larg al strategiei de dezvoltare a orașului, fiind create și implementate în parteneriat public-privat.
Criza apei, a energiei, a alimentelor, cea financiară și cea economică, la nivel global, s-ar putea rezolva prin implementarea unei strategii naționale de reciclare și refolosire a deșeurilor, așa cum se întâmplă deja în Municipiul Buzău. Calculele făcute de specialiști arată că economia circulară ne-ar putea asigura necesarul de resurse de apă, dacă investim în tehnologii pentru refolosirea apei, iar agricultura și industria ar beneficia de reduceri cu peste 70% ale costurilor de producție, prin folosirea energiei și a materiei prime provenite din reciclare. Municipiul Buzău a demonstrat, prin mai multe proiecte-pilot, că toate principiile economiei circulare sunt funcționale și rezultatele se văd deja.
Conferința „3 soluții pentru 3 crize – rețeta inteligentă de la Buzău”, organizată de postul de televiziune Antena 3 CNN, parte a Intact Media Group, ieri, la sediul Primăriei Municipiului Buzău, a pus în discuție cele mai importante teme ale momentului, legate de posibilitățile reale de a reduce consumul de energie, apă și materie primă pentru producția industrială și agricolă.
Reutilizarea apelor uzate
Municipiul Buzău a demonstrat că România este și țara lui „Se poate!”, prin soluțiile inteligente pe care le-a găsit și le-a implementat deja. Proiectul buzoian de utilizare a apelor uzate reciclate pentru irigații este o inițiativă care poate schimba agricultura românească. De asemenea, Buzăul a arătat că există o posibilă rezolvare a crizei energetice și a celei financiare, cu ajutorul reciclării și refolosirii deșeurilor, într-o strategie bazată pe sustenabilitate și durabilitate. Primarul Municipiului Buzău, Constantin Toma, este cel care a inițiat acest proiect integrat. „14 luni s-a lucrat la viziunea de dezvoltare a orașului nostru. Se întâmpla în 2016. A ieșit o viziune: „Buzăul, oraș-magnet, până în 2030”, cu misiunea ca Buzăul să obțină atractivitate, atât pentru vizitatori, cât și pentru noi, cei de aici. Pe economie avem mai multe obiective, cel mai important fiind „Buzăul, centru național al economiei circulare”, a explicat, în cadrul conferinței, primarul Municipiului Buzău.
În ultima perioadă s-a vorbit intens despre seceta prelungită, deficitul de apă și nevoia de a găsi o rezolvare. Nicolae Mărăcine, profesor universitar și fost șef al ANIF, a gândit pentru Buzău un proiect-pilot care ar putea rezolva o mare parte din aceste probleme. „Încercăm să punem în practică primul proiect-pilot pentru refolosirea apelor semiepurate, în activitatea de irigații, pentru zeci de mii de hectare din vecinătatea Municipiului Buzău”, a explicat acesta, în cadrul conferinței. S-ar putea face chiar mai mult, în viitorul apropiat, însă există piedici legate de legislație, care îngreunează implementarea unor proiecte inovative foarte eficiente pe termen scurt, mediu și lung.
Cea mai importantă resursă e risipa
Reprezentant al mediului privat, unul dintre cei mai importanți parteneri ai Primăriei Municipiului Buzău, Constantin Damov, director Green Group, a explicat de ce ar trebui să ne schimbăm mai ales atitudinea față de ceea ce încă numim „deșeuri”. „Natura ne-a învățat că modelul cel mai bun este cel natural. Economia circulară este modelul cel mai natural. În natură nu există deșeuri, nu există pierderi. Buzăul a devenit centrul economiei circulare. Va trebui să regăsim valoarea a tot ceea ce consumăm într-un nou ciclu de producție. Resursa cea mai mare este risipa, dar noi ne uităm întotdeauna la resursele naturale, să mai extragem ceva”, a explicat acesta, spunând că suma minimă pe care România ar putea să o câștige anual din reciclare și reutilizare este de peste 2 miliarde de euro, bani pe care acum îi pierdem.
În Municipiul Buzău, întâlnirea între privat și autoritatea locală a dus la o industrie care nu consumă nimic și produce foarte mult, creând peste 2.000 de locuri de muncă. Este cel mai mare angajator din municipiu. Atât prin colaborarea de până acum cu municipalitatea, cât și prin intervenția în cadrul conferinței, Tanczos Barna, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, și Petre Daea, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, și-au arătat susținerea pentru proiectele inovative ale Primăriei Municipiului Buzău. Însă alte ministere, precum cel al Energiei, încă nu au înțeles nevoia de a implementa în România proiecte integrate de economie circulară. Pentru a avea câștiguri garantate, în următorii ani, toți factorii de decizie ar trebui să reevalueze aceste oportunități, pornind chiar de la exemplele de succes de la Buzău.
Politicile verzi nu mai sunt un moft. Beneficiile directe ale reciclării și refolosirii se pot calcula deja. Buzăul oferă puterea exemplului în materie de politici publice orientate spre viitor.
