Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
La conferința de debut au participat înalți responsabili din administrație, în frunte cu premierul Marcel Ciolacu, reprezentanți ai mediului de afaceri, experți din diverse domenii, precum educație, medicină, telecomunicații, AI, energie, construcții etc. Toți cei prezenți la prima ediție a dezbaterilor din cadrul conferinței naționale RO 3.0 au creionat în cadrul intervențiilor pe care le-au avut viziunea lor despre cum vor arăta organizațiile pe care le conduc în anul 2030, unde vor ajunge domeniile pe care le reprezintă în 2030 și unde va fi România în 2030. Cum va arăta viitorul, ce rol va juca tehnologia în viețile noastre în următorii ani, ce viziuni au marile companii și care sunt proiectele care le vor ajuta să le atingă, cum trebuie să se pregătească învățământul românesc pentru ca tinerii să facă față noilor provocări de pe piața muncii sau ce putem face împreună pentru a realiza saltul spre digitalizare, inteligență artificială și robotizare s-au numărat printre temele principale de discuție propuse de organizatorii conferinței.
Chiar dacă țara noastră a plecat în această cursă contra cronometru spre era supertehnologiilor de pe ultimele poziții în Uniunea Europeană, atuurile ei nu sunt deloc de neglijat, iar decalajul poate fi recuperat foarte rapid. În primul rând vorbim despre o resursă umană tânără foarte bine educată și cu o mare dorință de a se implica. Chiar dacă astăzi mulți tineri aleg să plece afară pentru că România nu le oferă încă multe oportunități, lucrurile au început să se schimbe, iar această schimbare va fi din ce în ce mai vizibilă în anii următori, au subliniat vorbitorii.
Premierul Marcel Ciolacu: PNRR și OCDE, marile provocări
Discursul de deschidere a aparținut premierului Marcel Ciolacu, care a creionat prioritățile Guvernului pentru perioada următoare, astfel încât evoluția societății și economiei românești să fie una rapidă, iar în următorii 3-4 ani să intrăm în Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). „Avem două mari provocări, avem PNRR, care înseamnă atât resurse financiare, dar cel mai mult înseamnă reforme de fond, nu de formă, și cred că sunt cele mai dure reforme de implementat post-decembristă, și avem cea mai mare provocare, aderarea la OCDE. Amândouă am putea spune că pot crea un plan pentru România. Trebuie să ținem cont de contextul extern, de crizele de securitate, energetice și trebuie să învățăm din ultimii doi, trei ani ce înseamnă cu adevărat provocările, iar Guvernul trebuie să fie mult mai eficient. Iar ca să fie mai eficient trebuie să se restructureze, fiindcă am văzut în pandemie, în timpul crizei energetice, că nu s-a ridicat la adevăratele provocări și a încercat să ia decizii fără să ia decizii de fond”, afirmă Marcel Ciolacu. Premierul a susținut că „s-au luat multe decizii întârziat, s-au luat multe decizii pe colțul mesei”.
„Va trebui ca împreună cu reformele din PNRR să vedem care sunt prioritățile. Creșterea economică a României, pe primul trimestru, mică, cât a fost, a fost pe investiții, și avem investiții în transporturi, s-au deblocat marile șantiere în ultima perioadă, în ultimii 2 ani de zile și avem prima mie de kilometri. (..) În viitorii 5, 7 ani categoric trebuie să finalizăm încă 1.000 km. Anul acesta și la începutul anului viitor vor veni și primele trenuri noi după Revoluție. Asta e realitatea românească. În sfârșit, schimbăm garniturile de la Metrorex, asta înseamnă PNRR și asta înseamnă un plan bine stabilit”, adaugă Marcel Ciolacu. De asemenea, el a amintit și de investițiile în Sănătate.
„Marile promisiuni ale politicienilor, cu spitale regionale, spitale focalizate pe arși, în sfârșit au intrat în linie dreaptă și cu investițiile venite complementar cu PNRR de la BEI unde nu obțin finanțări decât dacă ai un plan bine stabilit și investițiile majore atât în învățământul clasic și mai ales în învățământul dual, centre care s-au dezvoltat în primul rând în zona Ardealului. Este pentru prima oară când odată cu finalizarea și a autostrăzii Moldovei deja avem centre pentru învățământ dual în zona Moldovei, de unde am avut cea mai mare migrație de români și de forță de muncă de plus valoare către restul Europei”, a mai spus Ciolacu.
Digitalizarea este cheia modernizării statului
În intervenția sa, Marcel Ciolacu a pledat și pentru digitalizarea instituțiilor statului, în special a ANAF. El afirmă că nu poate lua decizii eficiente pentru că nu are informații în timp real și nu poate vedea unde se risipesc banii în sistem. „Toate măsurile pe care le-am luat, unele discutate, comentate, am anunțat foarte clar nu vor afecta oamenii de rând, au fost luate și ca să închidem exercițiul financiar trecut, fiindcă trebuia să venim cu o cofinanțare de 15%. Ultimul exercițiu financiar l-am închis la 54%, în plăți directe, în anul respectiv. Vom închide la peste 90%, este pentru prima oară în România. Multă lume a râs când am spus că ar trebui o Românie ordonată, pentru că nu avem digitalizare, aici e marea provocare. Eu, ca și prim-ministru, nu am informațiile atât de repede ca să pot să fiu eficient și să iau deciziile care se impun, în timp real, pentru că nu am digitalizare, la ANAF, în sistemul de sănătate, nu pot vedem eficiența, unde se risipesc banii în sistem”, a mai subliniat Marcel Ciolacu în cadrul Conferinţa RO 3.0 - Viziunea Viitorului.
Nici problemele sistemului de educație nu au fost evitate de premier.
„La Educație se vede, e clară componența de abandon școlar. Vom veni cu masa caldă, cu burse, vom veni cu salarii mai mari la profesori, ca să atragem lume mult mai bine instruită pentru educația copiilor noștri și investițiile majore din PNRR în toată infrastructura. Sunt costuri, părerea mea că vom depăși pentru prima oară, cu un buget direct cu 4 în față la Educație și cu cheltuielile indirecte în administrația locală, eu cred că ajungem cu execuția la sfârșitul anului în jur de 6 %, fiindcă aici este viitorul. Acest viitor, ca și în fotbal ca și în sport, se va vedea peste 5, 10 ani, dar nu mai putem, ne împing aderarea la OCDE și PNRR-ul să intrăm în această dinamică, dacă o pierdem acum, România e un stat pierdut”, a mai afirmat premierul.
Sebastian Burduja, ministrul Energiei: „Ne-am asumat o misiune aproape imposibilă”
Într-o intervenție video, Sebastian Burduja, ministrul Energiei, a vorbit, în cadrul Conferinţei RO 3.0 Viziunea Viitorului despre perspectivele din domeniul energiei până în anul 2030. „În perspectiva anului 2030, dar nu numai, noi trebuie să dăm un răspuns românesc acestei trileme energetice. Vrem o energie sigură, în primul rând. Apoi, vrem o energie competitivă, la un preț corect, cât mai scăzut, pentru consumatorul final, atât consumatorul casnic, românul de rând, cât și consumatorul noncasnic, deci campaniile românești a căror competitivitate depinde de acest preț la energie electrică și gaze naturale. Și nu în ultimul rând, ne dorim o energie cât mai verde.
Noi acționăm pe toate aceste paliere, dar, țin să menționez, în această ordine de prioritate, adică energia trebuie să fie, înainte de orice, sigură, la un preț corect și, în al treilea rând, o energie verde.
În acest moment, dacă vorbim de orizontul 2030, noi ne-am asumat o misiune aproape imposibilă, dacă ținem cont de experiența ultimilor ani pe care România a avut-o și anume să avem până în primăvară o strategie energetică națională. Din păcate, România nu are o strategie energetică națională aprobată, validată, formalizată de mai bine de un deceniu”, a precizat Sebastian Burduja. El a precizat însă că în primăvara anului viitor va exista această strategie și ea va veni la pachet cu Planul Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice care va fi actualizat.
Bogdan-Gruia Ivan, ministrul Digitalizării: „Avem șansa de a fi lideri”
Bogdan-Gruia Ivan, ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, a vorbit la Conferinţa Naţională de lansarea proiectului RO 3.0 Viziunea Viitorului, organizată de Antena 3 CNN, despre un proiect bazat pe digitalizare care va revoluționa administrația din România.
„Vorbim de o schimbare atât de radicală şi de rapidă în ceea ce privește leadershipul viitorului care este impregnat de tehnologie, încât, dacă nu vom fi pregătiți, vom fi doar nişte victime colaterale. Eu cred mult în capacitatea noastră de a fi pregătiți. Avem șansa de a fi lideri în primele națiuni din lume în următorii 10-20 de ani. În această eră a digitalizării, țările care sunt lideri acum nu vor mai fi pe viitor. Ni se dă oportunitatea şi nouă, care nu suntem lideri, să devenim lideri în top 10 naţiuni. Vorbim de o resursă aproape inestimabilă de creare. Împreună cu Universitățile şi mediu privat avem un start important pentru mediul public privat în verticala dezvoltării. Fac apel pentru a lucra cu toții la această verticală. Facem parte dintr-o Românie feudală pentru că avem acces la o bază de date care a devenit proprietatea funcționarilor care le dirijează. Avantajul acestei digitalizări pe care vrem să o implementăm în România este: prin cadrul guvernamental prin care este condusă România vom putea să interconectăm toate aceste baze de date pentru a avea o viziune foarte clară atunci când vorbim de fiscalitate şi servicii publice.
Alte state au implementat acest serviciu cu mult timp în urmă. Noi avem avantajul că lucrăm cu oameni care au implementat acest serviciu în alte state. Nu vrem să creăm lucruri, vrem să implementăm lucruri care există deja şi care funcționează. Vrem să implementăm acest serviciu într-un timp cât mai scurt pentru a oferi credibilitate pentru companiile private. Atunci când vorbești de fiscalitate şi măsuri pe care trebuie să le ia statul, trebuie să existe toate datele pe masă, iar astăzi nu le avem. Lucrăm la acest lucru împreună cu ANAF. Sperăm ca de anul viitor, din luna martie, să pășim în această nouă normalitate a digitalizării în administrația din România”.
Ion Sterian, director Transgaz: „România joacă un rol foarte important în zona central-estică a Europei”
România nu mai este cu spatele la zid din punct de vedere al alimentării cu gaze, în contextul în care furnizarea din surse rusești a fost sacrificată de Moscova pe altarul ambițiilor teritoriale ale regimului Vladimir Putin, în contextul războiului din Ucraina. „Chiar dacă a picat din ianuarie 2021 tranzitul pe coridorul transbalcanic, am creat coridor pentru a aduce direct gazele din Azerbaidjan, din zona Mării Caspice, din terminalele LNG din Turcia și din Grecia.
Mă bucur că anul trecut s-a finalizat interconectarea dintre Bulgaria și Grecia, cu o capacitate, în primă etapă, de 3 miliarde de metri cubi.
Transgaz urmează să intre cu o participație de 20% în terminalul plutitor Argo din Grecia, de la Volos. Am început conducta Tuzla - Podișor. Gazoductul, dacă nu se întâmplă evenimente deosebite, va fi finalizat în iunie 2025, cu cel puțin doi ani de zile înainte de a veni gazele din Marea Neagră. Așa că viitorul, în ceea ce privește țara, arată că România joacă un rol foarte important în zona central-estică a Europei, asigurând gazele și pentru Republica Moldova. Am preluat în liniște și fără sincope, din septembrie, operarea sistemului național de transport din Republica Moldova, inclusiv Transnistria. Sistemul este sigur în exploatare și am dovedit în zilele trecute că n-am avut niciun fel de probleme în alimentarea consumatorilor"” a explicat directorul general Transgaz, Ion Sterian.
România va avea în curând o strategie privind tehnologiile quantum. Draftul este pregătit pentru a fi pus în dezbatere publică, a anunțat Bogdan-Gruia Ivan, ministrul Digitalizării. Acestea vor permite, de exemplu, ca ceea ce face astăzi un supercomputer în 10.000 de zile, un computer un computer Quantum poate să facă în 4 minute. De asemenea, România a devenit parte a rețelei europene Blockchain (European Blockchain Services Infrastructure - EBSI).
Cosmin Ghiță, directorul general Nuclearelectrica: „Aportul energiei nucleare va crește”
„În mod cert, amprenta energiei nucleare va fi mult mai mare în anii următori. Proiectele pe care le avem pe partea de producție, dar și producerea de izotopi pentru medicină, repornirea producției de apă grea și punerea în funcțiune a unei instalații de tritiere, se numără printre planurile Societății Naționale Nuclearelectrica. Această instalație de producere a tritiului, care va fi unică în Europa, ar urma să fie gata în cursul anului 2027, a declarat directorului general al companiei, Cosmin Ghiță,. De asemenea, în 2029 ar urma să fie finalizat proiectul de retehnologizare al Unității 1 de la Centrala atomoelectrică de la Cernavodă, iar construcția Unităților 2 și 3 ar urma să se finalizeze în 2031 și, respectiv 2032. Pentru a-și asigura necesarul de personal, compania a avut o inițiativă inedită și a înființat Școala națională de energie nucleară, a mai spus Cosmin Ghiță.
Dumitru Valer Hancaș, Kaufland România: „Misiunea este să urcăm procentul de colaborare cu producătorii locali”
„În următorii șapte ani, planul Kaufland România este acela de a continua să colaboreze activ cu producătorii locali, în vederea aprovizionării magazinelor cu produse românești. Misiunea Kaufland România va rămâne aceeași, iar ea se numește «Cu România pentru România», pentru că vom încerca să urcăm procentul de colaborare cu producătorii locali, care, în momentul de față, este stabilit undeva la 85%. Probabil că vom dezvolta foarte multe parteneriate pe plan local, astfel încât componentele lanțului comercial să devină mult mai numeroase privind punerea la dispoziția consumatorului a unui sortiment românesc, bazat pe dezvoltarea relaționării dintre aceste componente. De asemenea, cred că România va deveni independentă în ceea ce privește reziliența alimentară, astfel încât nu doar că vom reuși să consumăm și să alimentăm rafturile hipermarketurilor cu produse românești, dar mai mult decât atât, cred că suntem capabili să ducem balanța comercială într-o zonă pozitivă pentru România. Și mă refer la posibilitatea de a exporta bunurile românești în UE și, de ce nu, poate în țările membre OCDE”, a spus Dumitru Valer Hancaș, director comunicare şi corporate Affairs Kaufland România.
Achilleas Kanaris, CEO Vodafone România: „Sunt importante trei lucruri”
„Sunt foarte optimist cu privire la potențialul României până în 2030. Eu sper să devină o societate cu adevărat digitală și să poată influența importul de tehnologie. România exportă tehnologie și este o ocazie unică și sper să ne convingem valorile să revină în România pentru a avea un impact favorabil asupra țării noastre.
Sunt importante trei lucruri:
1. Educația. Eu aș adăuga educația digitală. Tehnologia digitală să unească școlile, liceele și universitățile.
2. Infrastructura digitală. Cercetările din întreagă lume arată că este importantă securizarea conectivității prin sistemele 5 G.
3. Cultura și valorile cetățenilor. Legătura foarte puternică a românilor cu țara lor. Românii doresc să revină în țara lor, pentru vacanță, doresc să petreacă timp cu familiile. Cu cât se dezvoltă mai mult digital România cu atât va crea oportunități mai bune de muncă și tendințele de exod se vor inversa”, a subliniat Achilleas Kanaris.
