Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Situația României este mai bună decât a altor state europene, fiind al doilea producător de gaze naturale din UE. Planurile ambițioase ale guvernanților și specialiștilor în domeniu vizează reducerea dependenței de importuri, iar producția să depășească consumul și să devenim astfel exportatori.
Conectare la toate rutele de transport de gaze
Prezent la dezbateri, Virgil Popescu, ministrul Energiei, a subliniat faptul „că suntem printre cele mai puțin dependente state de gazul rusesc”. Noile contracte încheiate cu Azerbaidjan și cele pentru importurile de gaze lichefiate (NLG) ne vor asigura necesarul de consum intern în iarna viitoare.
Conductele de tranzit T1,T2,T3 fac parte acum din coridorul transbalcanic. Prima interconectare a României cu Bulgaria și Ucraina s-a realizat în 2021, așa că vom putea aduce gaze prin Turcia. În 2022 a fost finalizat și interconectorul dintre Grecia și Bulgaria, iar din Azerbaidjan importăm gaze prin conducta TANAP-TAP.
Ca urmare a finalizării rapide a lucrărilor la conducta BRUA, gazele intră acum pe la Giurgiu-Ruse și ies pe la Arad-Csanádpalota, astfel că „România este conectată, în momentul de față, la aproximativ toate rutele de transport de gaze naturale”, după cum remarcă Virgil Popescu.
Pentru înmagazinarea gazelor lichefiate, România poartă discuții cu parteneri din Turcia și Grecia. „Vrem să mai aducem și gaz NLG, discutăm pentru a putea descărca în terminalele din Grecia sau din Turcia aceste vase de NLG. Nu cred că vom avea probleme cu aprovizionarea cu gaze naturale pentru iarna următoare”, precizează ministrul.
România livrează 3 milioane de metri cubi de gaze Republicii Moldova
Urmează să fie terminată și ruta Iași-Ungheni-Chișinău, care asigură aprovizionarea Republicii Moldova cu gaze naturale, importate de România din Azerbaidjan, prin conducta BRUA. „Prin gazoductul Ungheni-Chișinău, dar și pe la Isaccea-Orlovka, intră circa 3 milioane de metri cubi de gaz. Și le-am asigurat securitatea energetică în aceste vremuri”, spune Ion Sterian, directorul general Transgaz.
Consumul de gaze al României se va dubla în următorii ani
Darea în folosință a termocentralei de la Mintia, a Romgaz, a centralelor electrice pe gaze Turceni și Ișalnița, ale CE Oltenia, dar și redeschiderea combinatului de îngrășăminte chimice Azomureș, vor crește semnificativ cererea internă de gaze a țării, până la circa 8 miliarde de metri cubi anual, după cum explică reprezentantul Transgaz.
Creșterea capacităților interne de stocare a gazelor
Pe lângă oportunitățile de stocare a gazelor lichefiate în Turcia și Grecia, se are în vedere și creșterea capacității interne de înmagazinare. În prezent, România dispune de o capacitate de numai 3 miliarde de metri cubi de înmagazinare, circa 22 de milioane metri cubi capacitate de injecție și 33 de milioane metri cubi capacitate de extracție.
Depogaz vrea astfel să facă investiții pentru mărirea semnificativă a capacităților sale. Un punct important în aceste planuri îl reprezintă și construcția, de către Transgaz, a gazoductului Jitaru-Ghercești, care va fi interconectat cu BRUA și „va juca un rol esențial în asigurarea energetică și flexibilitatea sistemului național în aprovizionarea tuturor consumatorilor”, potrivit directorului general Depogaz, Vasile Cârstea.
Ținta - Independența energetică
Proiectele de extracție a gazelor naturale din perimetrele Caragele-Buzău și Neptun Deep din Marea Neagră au drept scop asigurarea independenței energetice a țării. Compania asigură acum peste 50% din livrările generale de gaze pe piața internă și peste 65% din livrările de gaze românești, și intenționează să exploateze „peste 65 de miliarde de metri cubi de gaze în perioada imediat următoare”, dă asigurări directorul general Romgaz, Răzvan Popescu.
„România va deveni cu certitudine independentă din punct de vedere energetic, al gazului natural, noi sperăm la sfârșitul lui 2026, începutul lui 2027, să avem gaz mai mult decât putem consuma. Să devenim un exportator net, să consumăm maxim cât putem în România și, evident, surplusul să poată fi dat regional.”
Virgil Popescu, ministrul Energiei
România consumă mai puține gaze
Dependența de importuri a României a fost de sub 5% în ultimul an. Producția internă se ridică la circa 24 de milioane de metri cubi de gaze. În prezent se consumă 46 de milioane de metri cubi de gaze, iar vârful înregistrat în zilele geroase a fost de 54,4 milioane de metri cubi de gaze. Consumul de gaze în România a fost cu 35% mai mic în perioada august-noiembrie 2022, față de același interval din anul precedent.
Însă motivele nu sunt doar creșterea eficienței energetice a clădirilor și temperaturile mai ridicate din această iarnă, ci și reducerea producției industriale.
