25 septembrie 1989

Prima întrevedere a avut-o cu Constantin Olteanu (orele 8:45-8:55). A urmat Gheorghe Oprea (9:00-9:12). Probabil că după aceea s-a dus, după obicei, la Cabinetul 1. În prelungirea dis­cuţiilor cu Ceauşescu, la Cabinetul 2 au fost reţinuţi trei sferturi de ceas Ştefan Andrei şi Ilie Văduva (10:00-10:40).

Mai mult de un ceas a stat de vorbă cu  Poliana Cristescu (ore­le 11:05-12:10). După o altă ju­mătate de ceas petrecută cu Emil Bobu, Elena Ceauşescu şi-a încheiat prima parte a programului zilei.
A început programul de după-amiază cu primirea mi­nistrului Sănătăţii, doctorul Victor Cio­banu (orele 16:05-16:28). Cu Emil Bobu (de două ori) şi Silviu Curticeanu a încheiat seria întrevederilor din acea zi.

La 17:40  a intrat într-o şedinţă de lucru la săliţă cu  Emil Bobu şi Constantin Radu (sfârşitul ei nu a fost menţionat). Din lectura memoriilor lui Silviu Curti­cea­nu reiese că aceste dese şedinţe în trei - Elena Ceau­şescu, Bobu şi Constantin Ra­du - erau întâlniri ale "co­misiei de cadre" în vederea "alegerilor" de la Congresul al XIV-lea. "Asistentul" Tovarăşei era Bobu, secretarul CC cu organizatoricul. În rol de "bagajist" se afla Constantin Radu, şi el secretar al CC din fe­bruarie 1989. Acesta îl avea, la rându-i, ca ajutor pe Ion Duţu. Pe culoarele secţiei de cadre răsunau deseori solicitările  răc­nite de Radu spre subalternul direct. Cerea un referat de cadre "la zi" pentru fiecare candidat propus în cine ştie ce funcţie de eşalon naţional, judeţean şi municipal.

Curticeanu a povestit şi o în­tâmplare cu tâlc legată de Ceau­şescu şi cadre. Dorind să verifice dacă anumite propuneri ale "comisiei" întrunesc criteriile de promovare, secretarul general şi-a cerut "terfelogul" unde erau acestea men­ţionate. Negăsindu-l la o primă căutare în hârtiile de pe biroul său, s-a înfuriat, ame­ninţând căutarea "hoţului" cu Procuratura. Depistând  hârtia cu pricina, la o căutare mai atentă, chiar pe biroul lui Ceauşescu, şeful Cancelariei CC a fost acuzat de... spionaj. "Cui i-ai dat-o? - s-a înfuriat Ceau­şescu. Ambasadei americane sau ruseşti?"  Norocul lui că avusese ca martor al "des­coperirii" pe însăşi Tovarăşa.