Prima întrevedere a avut-o cu Constantin Olteanu (orele 8:45-8:55). A urmat Gheorghe Oprea (9:00-9:12). Probabil că după aceea s-a dus, după obicei, la Cabinetul 1. În prelungirea discuţiilor cu Ceauşescu, la Cabinetul 2 au fost reţinuţi trei sferturi de ceas Ştefan Andrei şi Ilie Văduva (10:00-10:40).
Mai mult de un ceas a stat de vorbă cu Poliana Cristescu (orele 11:05-12:10). După o altă jumătate de ceas petrecută cu Emil Bobu, Elena Ceauşescu şi-a încheiat prima parte a programului zilei.
A început programul de după-amiază cu primirea ministrului Sănătăţii, doctorul Victor Ciobanu (orele 16:05-16:28). Cu Emil Bobu (de două ori) şi Silviu Curticeanu a încheiat seria întrevederilor din acea zi.
La 17:40 a intrat într-o şedinţă de lucru la săliţă cu Emil Bobu şi Constantin Radu (sfârşitul ei nu a fost menţionat). Din lectura memoriilor lui Silviu Curticeanu reiese că aceste dese şedinţe în trei - Elena Ceauşescu, Bobu şi Constantin Radu - erau întâlniri ale "comisiei de cadre" în vederea "alegerilor" de la Congresul al XIV-lea. "Asistentul" Tovarăşei era Bobu, secretarul CC cu organizatoricul. În rol de "bagajist" se afla Constantin Radu, şi el secretar al CC din februarie 1989. Acesta îl avea, la rându-i, ca ajutor pe Ion Duţu. Pe culoarele secţiei de cadre răsunau deseori solicitările răcnite de Radu spre subalternul direct. Cerea un referat de cadre "la zi" pentru fiecare candidat propus în cine ştie ce funcţie de eşalon naţional, judeţean şi municipal.
Curticeanu a povestit şi o întâmplare cu tâlc legată de Ceauşescu şi cadre. Dorind să verifice dacă anumite propuneri ale "comisiei" întrunesc criteriile de promovare, secretarul general şi-a cerut "terfelogul" unde erau acestea menţionate. Negăsindu-l la o primă căutare în hârtiile de pe biroul său, s-a înfuriat, ameninţând căutarea "hoţului" cu Procuratura. Depistând hârtia cu pricina, la o căutare mai atentă, chiar pe biroul lui Ceauşescu, şeful Cancelariei CC a fost acuzat de... spionaj. "Cui i-ai dat-o? - s-a înfuriat Ceauşescu. Ambasadei americane sau ruseşti?" Norocul lui că avusese ca martor al "descoperirii" pe însăşi Tovarăşa.