Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Nicolae Ceauşescu a declarat public că România ar putea produce arme nucleare. În timp ce a dat asigurări că, din chestiuni de principiu, România nu se va folosi de această capacitate, Ceauşescu a subliniat că decizia era legată de viitoarea dezarmare nucleară şi că, pentru România, este o chestiune de opţiune, fără a menţiona de obligaţiile ţării sale din cadrul tratatului de neproliferare nucleară.
Recentele afirmaţii ale lui Ceauşescu despre dreptul de a deţine arme chimice arată că a mai reflectat asupra chestiunii armamentului naţional. Pretenţiile sale cu privire la potenţialul nuclear pare foarte puţin plauzibil având în vedere capacităţile economice şi tehnice ale ţării.
În cuvântarea din plenul CC al Frontului Unităţii Socialist-Democratice la 14 aprilie 1989, liderul partidului şi statului, Nicolae Ceauşescu, a pretins că România are capacitatea de a produce arme nucleare. El a dat totuşi asigurări că România nu va utiliza această capacitate.
"Putem produce orice fel de echipament... Există totuşi un sigur domeniu în care nu vrem să întreprindem nimic: cel al armelor nucleare. Da, avem şi această capacitate tehnologică; dar nu vom porni pe această cale pentru că noi ne opunem ferm armelor nucleare al căror uz ar însemna distrugerea vieţii de pe planeta noastră; şi noi cerem eliminarea armelor nucleare din toate statele din lume şi vrem o lume fără arme şi războaie."
Declaraţia lui Ceauşescu face din România singurul stat din Est care afirmă deschis că are capacitatea de a face arme nucleare. Se ştie că liderul român a mai afirmat acest lucru, anterior, cu cel puţin două ocazii, dar nu s-a făcut multă publicitate asupra acestui lucru. Într-un interviu pentru Hearst Newspaper Group şi pentru BBC în 1984, din care s-au publicat extrase în SUA.
Potrivit citatelor din Ceauşescu, dezvoltarea industrială şi tehnologică a României a atins o culme în care "dacă noi am vrea să fabricăm arma nucleară astăzi, am putea-o face". Liderul Român a repetat acest lucru la întâlnirile cu Károly Grósz şi alţi lideri ai partidului maghiar, la Arad, în august 1988. Preşedintele Adunării Naţionale Maghiare, Mátyás Szurös era la vremea aceea Secretar pentru relaţii externe al CC-ului maghiar şi a luat parte la întâlnire în acea calitate. El l-a citat pe Ceauşescu, care ar fi spus că România "e capabilă să producă orice, inclusiv componente nucleare". Potrivit lui Szurös, delegaţia maghiară nu era sigură "dacă aceasta era o insinuare sau doar un mod de a ilustra dezvoltarea industrială a României".
Afirmaţia de atunci a lui Ceauşescu nu era nouă. Totuşi, anumite aspecte ale ei erau noi. În primul rând, Ceauşescu a ales pentru prima dată să pretindă acest lucru public. Apoi, elementul de condiţionalitate care pare a fi implicit în modul în care Ceauşescu a explicat de ce România a ales, în loc "să meargă pe acel drum", să opteze pentru dezarmarea nucleară. Prezentând această decizie ca o alegere proprie a României, Ceauşescu nu a făcut referire la obligaţiile României din cadrul tratatului de neproliferare nucleară (TNN).
Într-un interviu cu un cotidian de largă circulaţie populară în Brazilia, ţară care face parte din cele câteva state nonnucleare (dintre care unele sunt semnatare ale TNN) despre care se crede că fac cercetare nucleară, Ceauşescu a spus că ar trebui să se treacă la "îndepărtarea tuturor armelor nucleare de pe teritoriul statelor (nonnucleare). Dacă acest lucru nu se întâmplă, nu este nici o îndoială că unele dintre aceste state ar fi pe deplin justificate să îşi reconsidere poziţia din cadrul tratatului".
Ultima declaraţie a lui Ceauşescu cu privire la armele nucleare ar trebui, de asemenea, pusă în legătură cu declaraţia sa de Anul Nou referitoare la armele chimice. Cu acel prilej, el şi-a exprimat preocuparea României şi a altor state nonnucleare care se simt "la discreţia celor care au arme nucleare". El a mai spus că aceste state au dreptul de a deţine unele forme care să compenseze. Acestui rol, a argumentat Ceauşescu, l-ar putea servi armele chimice; şi a anunţat că România nu va renunţa la armele chimice până când armele nucleare nu vor fi eliminate de pe tot Globul.
Puse împreună, aceste declaraţii par să indice că, din anumite motive, Ceauşescu reflectă în prezent la problema capacităţii militare naţionale. În ultima sa declaraţie, nu departe de pasajul în care a vorbit despre capacitatea de a produce arme nucleare, Ceauşescu a adăugat că de-a lungul istoriei României "poporul nostru a pus mâna pe arme ori de câte ori a fost nevoie pentru a apăra libertatea şi independenţa ţării. Sperăm să nu fim forţaţi din nou să recurgem la arme". Nu a oferit însă nici un indiciu cu privire la o ameninţare potenţială la adresa României. Avertismentul pare trimis în toate direcţiile şi poate fi văzut ca expresia unei mentalităţi asediate ca răspuns la izolarea internaţională crescândă a regimului.
Este greu de luat în serios afirmaţia lui Ceauşescu despre capacitatea României de a face arme nucleare. Până la urmă, România este singura dintre cele două ţări ale Pactului de la Varşovia care nu deţin instalaţii nucleare. Un mecanism importat din Canada este în construcţie la Cernavodă (la est de Bucureşti), dar e cu mult în urma proiectului, având în vedere slaba performanţă a românilor; primul reactor se aşteaptă să devină disponibil la începutul lui 1990.
Vladimir Socor
Radio Europa Liberă (München) - Raport al secţiei de cercetare, condusă de dr M. Shafir. Document din "Arhiva 1989", Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca
Traducere din limba engleză de Eliza Dumitrescu
