Pentru prima dată în ultimii ani, Partidul Comunist Italian (PCI) le-a interzis regimurilor chinez, cehoslovac şi român să participe la festivalul său anual "Festival del Unita", care are loc anul acesta la Geneva, între 31 august şi 17 septembrie.
În trecut, partidele conducătoare "surori" au fost invitate să îşi ridice scene sau pavilioane cu ocazia festivalului; de curând, partide vest-europene social-democrate, precum Partidul Social-Democrat Vest-German, Partidul Socialist Francez şi Partidul Laburist Britanic au fost invitate să trimită delegaţi care să ia parte la mesele rotunde ce reprezintă o parte din programul festivalului. Decizia de a nu invita chinezi, cehoslovaci şi români este menită să sublinieze critica PCI şi distanţarea de acţiunile represive ale acestor regimuri.
Un lider de partid genovez, vorbind despre comitetul de organizare, a declarat: "Decizia de a nu trimite invitaţii de data aceasta Chinei, care a fost prezentă anul trecut la festivalul de la Florenţa, este, evident, una politică şi are legătură cu evenimentele tragice din Piaţa Tienanmen. Motive asemănătoare sunt valabile în cazul altor ţări excluse (din festival): Cehoslovacia, cu care avem relaţii din ce în ce mai proaste după 1968, şi România, ale cărei idei despre socialism şi despre relaţiile internaţionale nu le împărtăşim. Am decis să nu le trimitem invitaţii (în acest an) în deplin acord cu conducerea partidului".
ALTE ABSENŢE
Potrivit relatărilor presei, Vietnamul şi Coreea de Nord nu au primit nici ele invitaţii. Cotidianul comunist l'Unita a remarcat totuşi că motivele absenţei lor au fost "mai degrabă tehnice decât politice", în ciuda "distanţării evidente a PCI faţă de politica internă şi internaţională a acestor două regimuri".
În cazul vietnamezilor, există un motiv în plus să nu fie invitaţi; conducătorii PCI ar fi vrut să nu aibă de-a face cu un regim care a provocat exodul şi disperarea poporului şi care tocmai a denunţat "Solidaritatea" pentru a fi început "o contrarevoluţie sau lovitură de stat în Polonia". Pe de altă parte, faptul că nu au invitat regimurile din Somalia şi din Etiopia ar putea reflecta, pur şi simplu, dorinţa comuniştilor italieni de a nu se implica în conflictele regionale.
Partidele comuniste menţionate mai sus au fost, probabil, singurele din afara Italiei care nu au fost invitate la festival; nici o listă cu partidele care participă sau cu cele care lipsesc nu a fost publicată; acest lucru scoate în evidenţă faptul că partide care au participat anii trecuţi sunt absente acum. În acest sens, într-un articol este citat un purtător de cuvânt al PCI, care spune: "Am exclus toate acele partide care au adoptat o atitudine călduţă faţă de măcelul din Piaţa Tienanmen". După acest criteriu, Partidul Unităţii Socialiste din Germania de Est şi Partidul Comunist Cubanez ar fi trebuit să figureze printre absenţi.
REPRESIUNEA E CONDAMNATĂ
Însuşi PCI a atras atenţia asupra deciziei sale de a nu invita China şi Cehoslovacia şi a legat acest fapt de recenta sa critică la adresa celor două regimuri. În ajunul inaugurării Festivalului "Unita", scria: "Biroul de presă al PCI a confirmat faptul că, cel puţin în ceea ce priveşte China şi Cehoslovacia, motivul (de a nu le invita) constă tocmai în lipsa unei perspective comune după masacrul din Piaţa Tienanmen şi după reprimarea demonstraţiei de la Praga, prilejuită de aniversarea ocupaţiei sovietice".
În ultimele luni, dezacordurile dintre PCI şi politica represivă a regimurilor din China şi din Cehoslovacia a evoluat de la critică la condamnare. Într-o reacţie promptă, de indignare, faţă de masacrul de la Tienanmen, primul secretar Achille Occhetto a declarat că astfel comuniştii italieni "nu au nimic în comun cu cei care sunt responsabili de crime precum cele care au loc acum în China".
Într-un interviu ulterior, totuşi el şi-a extins rechizitoriul şi la adresa altor regimuri care au respins pluralismul politic: "PCI respinge orice fel de sprijin acordat oricărui regim care, abuzând de acest nume, se declară socialist, dar nu acceptă două principii fundamentale: cel al competiţiei democratice şi cel al exprimării libere a opoziţiei. Noi nu mai recunoaştem aceste regimuri drept socialiste".
CERERE CĂTRE GORBACIOV
Ochetto a dezvăluit, ulterior, că l-a întâlnit pe consilierul preşedintelui Mihail Gorbaciov, Anatoli Dobrynin, şi i-a cerut să îi înmâneze liderului sovietic "cererea noastră ca Uniunea Sovietică să condamne deschis represiunea chineză". Reţinerea sovietică, a adăugat el, ar putea să fie explicată probabil prin "jena" legată de faptul că apropierea sino-sovietică a fost urmată de represiunea mişcării prodemocratice care este tocmai cea care a facilitat apropierea. El speră că acest lucru nu înseamnă "o alegere politică", altfel, "noi vom critica în mod deschis şi URSS-ul".
La o lună după masacrul din Piaţa Tienanmen, conducătorul organizaţiei tinerilor comunişti italieni, Gianni Cuperlo, a rupt atmosfera armonioasă a celui de-al 13-lea Festival Mondial al Tinerilor din Phenian din Coreea de Nord şi a denunţat guvernul chinez: "Este esenţial să reafirmăm astăzi, aici, la Phenian, aşa cum am făcut-o ieri la Beijing şi cu 20 de ani în urmă la Praga, că socialismul fără democraţie nu poate şi nu trebuie să existe". (...)
ROLUL LUI DUBCEK
Rezerva PCI faţă de Cehoslovacia s-a manifestat în mai multe feluri: de exemplu, printr-o mulţime de declaraţii, editoriale şi articole, inclusiv în unele scrise de disidenţi cehoslovaci aflaţi în exil, precum Zdenek Mlynar, Jiri Hajek, Ota Sik şi Vaclav Slavik.
În ultimii doi ani, PCI a fost foarte deschis faţă de conducătorul Primăverii de la Praga, Alexander Dubcek, şi a organizat o campanie pentru reabilitarea politică a fostului prim-secretar al Partidului Comunist din Cehoslovacia (PCC) şi a idealurilor reformiste de la 1968. Publicarea în ianuarie 1988 a unui amplu interviu al lui Dubcek, în Unita, a marcat revenirea sa pe scena politică a Cehoslovaciei (şi a Europei de Est).
Cum nu a primit viza pentru a merge la congresul PCI de la Roma, Dubcek a trimis un mesaj foarte mediatizat, mesaj care seamănă cu un manifest politic: "Un partid politic nu ar trebui să excludă din practica principiilor construcţiei socialiste libertatea, justiţia socială, pacea, pluralismul şi alte valori democratice universale, dar şi umanismul, efortul de a produce creştere economică. Procesul a fost întrerupt de o intervenţie externă, după cum se ştie, şi, prin urmare, PCC şi întreaga noastră societate au sfârşit într-o nouă şi mult mai profundă criză... din care decurg incalculabile pierderi morale şi organizaţionale care afectează mişcarea de reformă din URSS, cât şi în toată comunitatea socialistă".
Kevin Devlin
Radio Europa Liberă (München) - Raport al secţiei de cercetare, condusă de dr M. Shafir. Document din "Arhiva 1989", Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca
Traducere din limba engleză de Eliza Dumitrescu