x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Scînteia Aici Radio Europa Liberă China, Cehoslovacia şi România sunt excluse de la Festivalul Partidului Comunist Italian

China, Cehoslovacia şi România sunt excluse de la Festivalul Partidului Comunist Italian

07 Sep 2009   •   00:00

Pentru prima dată în ultimii ani, Par­tidul Comunist Italian (PCI) le-a in­ter­zis regimurilor chinez, cehoslovac şi român să participe la festiva­lul său anual "Festival del Unita", care are loc anul acesta la Geneva, între 31 august şi 17 septembrie.

În trecut, partidele conducătoare "surori" au fost invitate să îşi ridice scene sau pavi­lioane cu ocazia festivalului; de curând, partide vest-europene social-democrate, precum Partidul Social-Democrat Vest-Ger­­man, Partidul Socialist Francez şi Pa­r­tidul Laburist Britanic au fost invi­ta­te să trimită delegaţi care să ia parte la mesele rotunde ce reprezintă o par­te din programul festivalului. Decizia de a nu invita chinezi, cehoslovaci şi ro­mâni este menită să sublinieze criti­ca PCI şi distanţarea de acţiunile re­presive ale acestor regimuri.

Un lider de partid genovez, vorbind despre comitetul de organizare, a de­cla­rat: "Decizia de a nu trimite in­vi­ta­ţii de data aceasta Chinei, care a fost pre­zentă anul trecut la festivalul de la Flo­renţa, este, evident, una politică şi are legătură cu evenimentele tragice din Piaţa Tienanmen. Motive ase­mă­nă­toare sunt valabile în cazul altor ţări ex­cluse (din festival): Cehoslovacia, cu care avem relaţii din ce în ce mai proaste după 1968, şi România, ale că­rei idei despre socialism şi despre re­la­ţiile internaţionale nu le împăr­tă­şim. Am decis să nu le trimitem invitaţii (în acest an) în deplin acord cu conducerea partidului".


ALTE ABSENŢE
Potrivit relatărilor presei, Vietnamul şi Coreea de Nord nu au primit nici ele invitaţii. Cotidianul comunist l'Unita a remarcat totuşi că motivele ab­senţei lor au fost "mai degrabă teh­ni­ce decât politice", în ciuda "distan­ţă­rii evidente a PCI faţă de politica in­ter­nă şi internaţională a acestor două re­gimuri".

În cazul vietnamezilor, exis­tă un motiv în plus să nu fie invitaţi; conducătorii PCI ar fi vrut să nu aibă de-a face cu un regim care a pro­vo­cat exodul şi disperarea poporului şi care tocmai a denunţat "Solidarita­tea" pentru a fi început "o contrarevo­luţie sau lovitură de stat în Polonia". Pe de altă parte, faptul că nu au invitat re­gimurile din Somalia şi din Etiopia ar putea reflecta, pur şi simplu, do­rin­ţa comuniştilor italieni de a nu se im­pli­ca în conflictele regionale.

Partidele comuniste menţionate mai sus au fost, probabil, singurele din afara Italiei care nu au fost invitate la festival; nici o listă cu partidele care par­ticipă sau cu cele care lipsesc nu a fost publicată; acest lucru scoate în evi­denţă faptul că partide care au par­ti­cipat anii trecuţi sunt absente acum. În acest sens, într-un articol este citat un purtător de cuvânt al PCI, care spu­ne: "Am exclus toate acele partide care au adoptat o atitudine călduţă faţă de măcelul din Piaţa Tienanmen". După acest criteriu, Partidul Unităţii Socia­lis­te din Germania de Est şi Partidul Co­munist Cubanez ar fi trebuit să fi­gu­reze printre absenţi.
REPRESIUNEA E CONDAMNATĂ
Însuşi PCI a atras atenţia asupra de­ci­ziei sale de a nu invita China şi Ce­hos­lovacia şi a legat acest fapt de re­cen­ta sa critică la adresa celor două re­gi­muri. În ajunul inaugurării Festiva­lu­lui "Unita", scria: "Biroul de presă al PCI a confirmat faptul că, cel puţin în ceea ce priveşte China şi Cehoslovacia, mo­tivul (de a nu le invita) constă tocmai în lipsa unei perspective comune după masacrul din Piaţa Tienanmen şi după reprimarea demonstraţiei de la Praga, prilejuită de aniversarea ocu­pa­ţiei sovietice".

În ultimele luni, dezacordurile dintre PCI şi politica represivă a re­gi­mu­ri­lor din China şi din Cehoslovacia a evo­luat de la critică la condamnare. Într-o reacţie promptă, de indignare, faţă de masacrul de la Tienanmen, pri­mul secretar Achille Occhetto a declarat că astfel comuniştii italieni "nu au nimic în comun cu cei care sunt responsabili de crime precum cele care au loc acum în China".

Într-un interviu ulterior, totuşi el şi-a extins rechizitoriul şi la adresa altor regimuri care au respins plura­lismul politic: "PCI respinge orice fel de sprijin acordat oricărui regim care, abu­zând de acest nume, se declară socia­list, dar nu acceptă două principii fundamentale: cel al competiţiei democratice şi cel al exprimării libere a opoziţiei. Noi nu mai re­cu­noaştem aceste regimuri drept socialiste".


CERERE CĂTRE GORBACIOV
Ochetto a dezvăluit, ulterior, că l-a în­tâlnit pe consilierul preşedintelui Mi­hail Gorbaciov, Anatoli Dobrynin, şi i-a cerut să îi înmâneze liderului so­vie­tic "cererea noastră ca Uniunea So­vie­tică să condamne deschis represiunea chineză". Reţinerea sovietică, a adăugat el, ar putea să fie explicată probabil prin "jena" legată de faptul că apropierea sino-sovietică a fost ur­ma­tă de represiunea mişcării prodemocratice care este tocmai cea care a fa­cilitat apropierea. El speră că acest lu­cru nu înseamnă "o alegere po­li­ti­că", altfel, "noi vom critica în mod des­chis şi URSS-ul".

La o lună după masacrul din Piaţa Tienanmen, conducătorul or­ga­ni­za­ţiei tinerilor comunişti italieni, Gianni Cuperlo, a rupt atmosfera ar­monioa­să a celui de-al 13-lea Festival Mon­dial al Tinerilor din Phenian din Coreea de Nord şi a denunţat guvernul chinez: "Este esenţial să reafirmăm astăzi, aici, la Phenian, aşa cum am făcut-o ieri la Beijing şi cu 20 de ani în urmă la Praga, că socialismul fără de­moc­ra­ţie nu poate şi nu trebuie să existe". (...)


ROLUL LUI DUBCEK
Rezerva PCI faţă de Cehoslovacia s-a manifestat în mai multe feluri: de exemplu, printr-o mulţime de de­cla­ra­ţii, editoriale şi articole, inclusiv în unele scrise de disidenţi cehoslovaci aflaţi în exil, precum Zdenek Mlynar, Jiri Hajek, Ota Sik şi Vaclav Slavik.

În ul­timii doi ani, PCI a fost foarte des­chis faţă de conducătorul Primăverii de la Praga, Alexander Dubcek, şi a or­ga­nizat o campanie pentru reabili­ta­rea politică a fostului prim-secretar al Par­tidului Comunist din Cehoslovacia (PCC) şi a idealurilor reformiste de la 1968. Publicarea în ianuarie 1988 a unui amplu interviu al lui Dubcek, în Unita, a marcat revenirea sa pe sce­na politică a Cehoslovaciei (şi a Eu­ro­pei de Est).

Cum nu a primit viza pentru a merge la congresul PCI de la Ro­ma, Dubcek a trimis un mesaj foarte mediatizat, mesaj care seamănă cu un manifest politic: "Un partid politic nu ar trebui să excludă din practica principiilor construcţiei socialiste li­ber­tatea, justiţia socială, pacea, plura­lis­­mul şi alte valori democratice universale, dar şi umanismul, efortul de a produce creştere economică. Procesul a fost întrerupt de o intervenţie ex­ter­nă, după cum se ştie, şi, prin ur­ma­re, PCC şi întreaga noastră societate au sfârşit într-o nouă şi mult mai profundă criză... din care decurg in­calcu­­la­­bile pierderi morale şi or­ga­ni­za­ţio­na­le care afectează mişcarea de re­for­mă din URSS, cât şi în toată comunita­tea socialistă".
Kevin Devlin
Radio Europa Liberă (München) - Raport al secţiei de cercetare, condusă de dr M. Shafir. Document din "Arhiva 1989", Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca

Traducere din limba engleză de Eliza Dumitrescu

×
Subiecte în articol: aici radio europa liberă