x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Diplomaţia vestică acuză România

0
01 Apr 2009 - 00:00
Diplomaţia vestică acuză România /Reuters


Ungaria a încercat să evite po­lemicile cu România pe marginea acuzaţiilor cum că ar duce o "politică externă iredentistă", acuza­ţii pe care Un­garia le-a respins ca fiind "ne­po­trivite şi false".



La 6 martie mi­niştrii de externe maghiar şi român, Peter Varkony şi Ioan Totu s-au întâlnit la Viena. Deşi Varkony a insistat asupra nevoii de a "se purta discuţii" pentru a îmbunătăţi rela­ţii­le bilaterale, par­tenerul român a părut mai interesat să critice mass-media maghiară. La 15 martie, la convorbirile oficiale cu se­cretarul de stat al biroului pentru afaceri externe, Var­kony a pus pro­blema neres­pectării drepturilor omu­lui în România.

Secretarul maghiar pentru afaceri externe, Gyula Horn, a făcut şi el comentarii cu privire la relaţiile dintre cele două ţări. Într-un interviu acordat televiziunii maghiare la 6 martie el a spus că disputa dintre Un­garia şi România nu a fost suficient de gravă pentru a "zgâlţâi Pactul de la Varşovia din rădăcini" dar, a adăugat el, pactul va trebui, în cele din urmă, să aibă ceva de spus  în privinţa acestei chestiuni. Întrebat dacă acest lucru ar putea duce la izolarea internaţională a României, Horn a răspuns că nu acesta este scopul "străduinţei" Ungariei. La 10 martie, totuşi, conform Radio Buda­pes­ta, Comisia Politică a Parlamentului European a solicitat  "implemen­ta­rea unor politici destinate izo­lării actualului guvern al Româ­niei  şi declarerea preşedintelui României drept persona non grata, pe plan internaţional."

Au existat şi alte cazuri de critică socială la adresa atitudinii României faţă de drepturile omului şi cu privire la poziţia ei internaţională. Matyas Szuros, secretarul CC-ului maghiar a respins, de exemplu, a­menda­men­tele României cu privire la documentul final al întâlnirii CSCE de la Viena; iar un deputat al Adu­nării Naţionale ma­ghiare, Zoltan Ki­raly, a cerut em­bargo economic vest-european, la adresa României. În sfârşit, secretarul general al HSWP, Karoly Grosz, a deplâns diferendele pe care ţara sa le are cu România din cauza drepturilor omului şi ale mino­rităţilor, într-un discurs susţi­nut la cel de-al 31-lea congres al Uniunii Interparlamentare de la Budapesta.

La 15 martie, delegaţia SUA la congresul IPU a cerut mutarea de la Bucureşti a unei conferinţe planificate a avea loc acolo, în mai. În aceeaşi zi, un grup de 35 de ţări au hotărât să anuleze întâlnirea din mai şI să amâne decizia finală cu privire la locul unde se va ţine, pentru a se putea desfăşura o investigaţie cu privirea la tratamentul minorităţilor din România. Această decizie a fost luată în ciuda eforturilor României de a distrage atenţia participanţilor şi a o orienta spre probleme de interes general, cum ar fi pacea, dezarmarea şi lumea a treia.

Europa de Vest face primii paşi

La 16 martie, Parlamentul European a adoptat o rezoluţie care condamna suprimarea "drepturilor de bază ale omului" în România, "oprimarea brutală a mi­no­rită­ţilor", pla­nul de sistematizare ru­rală, actuala politică demo­grafică şi "neglijarea deliberată a persoanelor cu handicap şi a persoanelor în vârstă". Vorbind în faţa Parlamentului European de la Strasbourg, comisarul pe afaceri exter­ne, Frans Andriessen, a anunţat că CE  a îngheţat discuţiile cu privire la un nou acord comercial cu Româ­nia, din cauza atitudinii acesteia faţă de drepturile omului. Patru zile mai târziu, s-a anunţat, la o întâlnire a miniştrilor de externe, la Bruxelles, în cadrul CE, că acest din urmă organism îşi va revizui relaţiile cu România.

Aceşti paşi au venit în urma a numeroase iniţiative ale insti­tuţiilor europene şi ale unor persoane din ţările vestice. La 8 martie, CE a lansat un protest la adresa României, cu privire la abuzurile împotriva Doinei Cornea. În aceeaşi zi, consiliul pentru Comunităţi şi Regiuni din Europa (care grupează politicieni din 22 de ţări vest-europene) a semnat o rezoluţie  de urgentare a sprijinului acordat satelor româneşti amenin­ţate cu demolarea prin planul de sistematizare al lui  Ceauşescu.

La 10 martie, Asociaţia Primarilor Fran­cezi a lansat un apel de solidaritate cu comunităţile rurale din România, iar Fundaţia Daneză pentru Pace i-a acordat premiul pentru 1989 Doinei Cornea, unul dintre principalii cri­tici ai planului de sistematizare rurală. La 15 martie, William Waldegrave, Secretarul de Stat pentru Afaceri Externe şi pentru Commonwealth, a menţionat într-un document scris, adresat Parlamentului, că au fost raportate numeroase cazuri de încălcare a drepturilor omului în România. Elveţia cea neutră s-a alăturat protestelor la o zi după luarea de poziţie din Parlementul European.

Iniţiativele Parlamentului European şi ale Comunităţii Europene au avut loc într-un moment în care există semnele unei tot mai mari opoziţii în România. La 11 martie, BBC a făcut publică o scrisoare semnată de şase foşti politicieni comunişti proeminenţi, incluzându-l pe Corneliu Mănescu, fost Ministru de Externe. Scrisoarea menţiona izolarea crescândă a României, din moment ce "toţi liderii ţărilor necomuniste refuză să-l întâlnească pe Ceauşescu". Critica a fost amplă, incluzând o scrisoare a poetului Dan Deşliu, un interviu cu poetul Mircea Dinescu al publicaţiei Libération din Paris, o scrisoare semnată de 19 preoţi catolici ce protestau împotriva politicilor antireligioase ale Româ­niei (scrisă însă în august 1988). Infor­maţii recente din Româ­nia vorbesc despre revanşa autori­tăţilor împotriva opozanţilor şi a rudelor lor.

La 16 martie, Franţa şi-a chemat ambasadorul  de la Bucureşti pentru consultări şI a amânat convorbirile economice bilaterale, în semn de protest faţă de situaţia drepturilor omului în România. Ea a avertizat, de asemenea, România să nu ia măsuri împotriva celor şase semnatari ai scrisorii deschise. Marea Britanie, care s-a alăturat protestelor o zi mai târziu, a deplâns "panta descendentă a libertăţii de expresie a guvernului român" şi a cerut să înceteze urmă­rirea celor şase. Se pare că presiunea asupra României şi izolarea sa diplomatică vor continua.
Dan Ionescu
Radio Europa Liberă (München) - Raport al secţiei de cercetare, condusă de dr. M. Shafir. Document din "Arhiva 1989", Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca

Traducere de Eliza Dumitrescu
Citeşte mai multe despre:   romania,   româniei,   martie,   aici radio europa liberă

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de