x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Disidenţii români găsesc un ecou în Occident

0
15 Iun 2009 - 00:00

Mărturii ale unor disidenţi de la Bucureşti au ajuns în iunie în Vest, reuşind să treacă de miliţienii care supravegheau casele lor unde se aflau în domiciliu forţat. Radio Europa Liberă a relatat poveştile lor şi ideile pe care le aveau despre reformarea sistemului.



"Nicolae Stăncescu, un inginer specializat în hidraulică şi fost oficial ministerial şi care a fost exclus din partid din cauza vederilor sale critice, a devenit cunoscut drept avocat al refomei în România, pe linia restructurărilor iniţiate de Mihail Gorbaciov în URSS. În ultimii ani, Stă­n­cescu a făcut o serie de propuneri de reformă conducerii PCR, a trimis unele dintre aceste propuneri Ambasadei Sovietice şi a dat interviuri unor ziarişti din Vest. Drept rezultat, a fost de mai multe ori închis şi a fost în arest la domici­liu în ultimii doi ani. În ultima sa scrisoare, Stăncescu a povestit pe scurt cum a fost interogat şi bătut în mod repetat de Securitate. Stăncescu continuă să fie încrezător că «vremea restructurării a venit şi pentru noi»; dar a insistat asupra nevoii de a include politici radicale de reformă. El a spus că există o polarizare socială şi politică între cei care conduc şi cei care sunt conduşi în România, că lipsa de încredere şi frica între cele două tabere sunt reciproce. Sigura cale de ieşire din această situaţie, în opinia lui Stăncescu, este mişcarea graduală către un sistem multipartid. El a chemat la dialog între lideri şi pu­blic, pentru a începe acest proces. A spus că acest lucru ar cere o reinstaurare a libertăţii de opinie şi de expresie. Stăncescu a mai vorbit despre «deteriorarea serioasă a eticii individuale» în România şi a cerut ca intelectualii să îndrume oamenii în procesul de recuperare morală.

În ultima sa luare de poziţie, Stăncescu nu a fă­cut apel la Gorbaciov să sprijine reforma din Ro­­mânia. Dar a apelat la ONU, la diplomaţii din Vest şi la orice «vecin din casa europeană» de a-i ajuta pe cei expuşi violării drepturilor omului în Ro­mânia şi de a sprijini reforma politică. Arhitecta din bucureşti a dorit să fie intervievată ano­nim pentru că se teme ca autorităţile să nu ia mă­suri împotriva rudelor daca ea va vorbi iarăşi deschis. Anterior a acordat un interviu unor jur­na­lişti vestici, sub numele său real. Arhitecta, care are legături strânse cu elita culturală bu­cu­reşteană, a vorbit despre eforturile sale recente de a strânge semnături pentru a organiza un or­ganism cultural în care reprezentanţi ai tuturor uniunilor de creaţie din Bucureşti ar putea discuta aspecte de interes profesional şi civic. Ape­lul nu a reuşit deoarece doar şase oameni s-au arătat gata să semneze. Iro­nic, unii dintre cei care au refuzat şi-au argumentat decizia prin aceea că, recenta scrisoare deschisă a celor şase vete­rani ai PCR care au criticat cultul lui Ceauşescu iritat autorităţile atât de mult încât este prea pe­riculos să mai treci la astfel de acţiuni. Astfel, în loc de a-i stimula şi pe alţii să vorbească des­chis, scrisoarea celor şase le justifică de fapt lipsa de acţiune. Arhitecta a remarcat că acest rezultat reflectă cu acu­rateţe«dezbinarea şi teama care există chiar şi printre intelectuali. Frica lucrează ca un aneste­zic». Ea a tras concluzia că orice schimbare politică semnificativă din România va putea avea loc doar într-o eră post-Ceauşescu şi cu susţinerea lui Gorbaciov.

Mărturiile acestor critici cheie ai regimului, ilustrează cadrul în care acţionează minuscula comunitate a disidenţilor români. Ambianţa este represivă, iar disidenţii sunt izolaţi unii de alţii şi de societate şi au foarte puţine contacte cu simpatizanţii de peste graniţă. Mărturiile lor reflectă, de asemenea, îngrijorarea crescândă cu privire la condiţia morală a societăţii româneşti şi îndoielile privind şansele României de a ieşi din pasivitatea politică fără ajutor din afară."
Vladimir Socor
Radio Europa Liberă (München) - Raport al secţiei de cercetare, condusă de dr M. Shafir. Document din "Arhiva 1989", Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca
Traducere din limba engleză de Eliza Dumitrescu
Citeşte mai multe despre:   aici radio europa liberă

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de