Inaugurarea noului Centru Civic al Bucureştiului e amânată

Toată lumea se aştepta în ajunul aniversării Zilei Naţionale a Ro­mâ­niei (23 August) ca Nicolae Ceau­şes­cu să inaugureze Noul Centru Civic al Bucureştiului, la cinci ani de când i-a fost pusă piatra de temelie; complexul este, probabil, cel mai controversat proiect din istoria comunistă a ţării.

Ziariştilor vestici care au par­ti­cipat la congresul Pactului de la Var­şovia de la 7 şi 8 iulie li s-a spus, ne­oficial, că evenimentul va avea loc înainte de 23 august pentru a marca cea de-a 45-a aniversare a loviturii de stat a regelui Mihai împotriva dic­taturii militare a lui Ion Antonescu (sau, după cum a formulat un pro­­pagandist al partidului, "revo­luţia pentru eliberare socială şi na­ţio­nală", care a fost pregătită şi condusă de Partidul Comunist).

Totuşi, la 17 august, un corespondent al AFP a notat că inaugurarea noului centru civic, inclusiv a clădirii preziden­ţiale, cunoscută drept Casa Poporului, şi a clădirilor publice şi rezi­den­ţiale de pe Bulevardul Victoria So­cia­lismului a trebuit să fie amâ­nată din cauza întârzierii construc­ţiilor. Se pare că Ceauşescu va face presiuni asupra constructorilor pentru a-şi termina treaba înainte de cel de-al 14-lea Congres al Partidului Co­mu­nist Român, care va avea loc între 20 şi 25 noiembrie.

Totuşi, între timp, Ceauşescu a prezidat numeroase inaugurări mo­numentale şi a efectuat "vizite de lucru" la multe pro­iecte la care ţinea. La 5 iulie, împreună cu soţia sa, Elena, a inaugurat lucrările pentru noua clădire a ope­rei în cadrul unui uriaş complex care va fi cartierul general al festiva­lului cultural de masă Cântarea României. Centrul cultural, localizat pe Bulevardul Victoria Socialismului, va fi de o "monumentalitate de neegalat" în Româ­nia şi va pune în umbră chiar şi Centrul Mamut al Consiliului Na­ţional al Muncitorilor Demo­craţi, a cărui piatră de temelie a fost pusă la 19 august 1988. Clă­di­rea operei va avea peste 3.100 de lo­curi, alte şase săli vor avea 2.100, 1.900, 900, 900, 800 şi respectiv 550 de locuri (10.250 de locuri în total).

La 3 august, Ceauşescu a vizitat porţiunea din zona Olteniţei a viitorului canal Dunăre - Bucureşti. A revenit la 16 august pentru a vi­zita, de data aceasta, podul în construcţie de la Adunaţii Copăceni.

La 4 august, Nicolae şi Elena Ceau­şescu au început un tur al Ca­pitalei, unde au vizitat viitorul Mu­zeu de Istorie Naţională, care va avea 22 de săli de câte 1.000 de metri pătraţi fiecare. În faţa acestui viitor muzeu, la 23 august, mul­ţimea s-a adunat pentru a marca Ziua Naţională a României. Ale­gerea acestui loc ilustrează încă o dată modul în care comuniştii români sunt permanent în căuta­rea legitimităţii istorice.

La 17 august, Ceauşeştii au inaugurat cea de-a treia magistrală a me­troului bucureştean. Apoi au inspectat Bulevardul Victoria Socialismului şi au vizitat un magazin cu produse pentru copii şi tineret, înainte să pornească spre şantierul viitoarei Biblioteci Naţionale.
DISTRUGERILE
Planurile de reconstrucţie a centrului Bucureştiului i-au fost inspirate lui Ceauşescu de cutremurul de la 4 martie 1977, care a distrus părţi ale oraşului şi care, deşi acest lucru se poate contesta, au justificat câte­va dintre iniţiativele de reconstruc­ţie. La 22 martie, Ceauşescu vorbea deja de "un nou centru politic şi administrativ pentru ţară" care va începe să fie construit în 1978 şi care va fi gata în trei ani şi despre "reconstrucţia unor zone importante din Bucureşti", care va fi începută în 1984. El a spus că "anul 1977 va intra în istoria ţării nu nu­mai ca anul unor grele încercări, ci şi ca anul care va marca începutul unei noi în­floriri arhitecturale în România socialistă".

Cu prilejul numeroaselor sale vizite în Capitală, în martie şi în aprilie 1977, el a ordonat demolarea mai multor clădiri cu valoare is­torică, foarte puţin sau deloc afectate de cutremur; printre ele se numără Biserica Enei (monument de patrimoniu, construit în 1724) şi un mare conac de pe Bulevardul Victoria, construit la sfârşitul secolului al XIX-lea în stil neogotic de arhitectul Grigore Cerchez (în anul 1977 clădirea adăpostea Uniunea Artelor Frumoase).

Intervenţiile lui Ceau­şescu au creat un precedent periculos, anulând practic Legea Patrimoniului Naţional din 1974, care se re­ferea la prezervarea moş­te­nirii culturale a ţării, sus­pen­dând func­ţionarea Directoratului pentru Moş­tenirea Culrturală Na­ţio­nală (instituţia a fost, de fapt, dizolvată câteva luni mai târziu, la 1 de­cembrie, şi înlocuită cu o comisie de stat care are un rol pur consultativ). Este foarte probabil ca o anumită doză de rezistenţă pasivă să-i fi fost opusă de arhitecţi şi restauratori şi acest lucru este posibil să fi provocat o amânare a proiectului de reconstrucţie a centrului civic; o altă ex­pli­caţie ar putea fi problemele fi­nan­ciare şi repe­tatele schimbări de dispoziţie ale lui Ceauşescu.
Dan Ionescu
Radio Europa Liberă (München) - Raport al secţiei de cercetare, condusă de dr M. Shafir. Document din "Arhiva 1989", Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca
Traducere din limba engleză de Eliza Dumitrescu

Citește pe Antena3.ro

Șefa partidului lui Călin Georgescu, reacție violentă în fața jurnaliștilor, în prima zi în Parlament