x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Scînteia Aici Radio Europa Liberă Reforma maghiară, un posibil model pentru Europa de Est

Reforma maghiară, un posibil model pentru Europa de Est

22 Iul 2009   •   00:00
Reforma maghiară, un posibil model pentru Europa de Est
Sursa foto: Arhivele Naţionale/

Într-un amplu interviu acordat lui Nestor Rateş, directorul serviciului Radio Europa Liberă (REL) în limba română, preşedintele Adunării Na­ţionale a Ungariei, Matyas Szuros, a discutat despre relaţiile maghiaro-americane în lumina recentei vizite a preşedintelui Bush în Ungaria, despre viitoarea reformă din Ungaria şi din alte ţări comuniste, despre re­laţiile româno-maghiare şi despre atitudinea sovietică faţă de regimul lui Nicolae Ceauşescu.

Pe fondul re­centei inaugurări a unui birou al REL în Budapesta şi al adversităţii cres­cânde dintre Ungaria şi România, in­terviul (primul acordat vreodată de un oficial maghiar postului REL) a reprezentat un eveniment interesant. Într-adevăr, la sfârşitul interviului, Szuros a spus că speră ca serviciul român al REL "să joace un rol deo­sebit de important" în promo­varea prieteniei româno-ma­ghiare, care, în opinia sa, a fost subminată de politica regimului român. Szuros a subliniat faptul că atitudinea Un­ga­riei faţă de REL s-a schimbat ra­dical, de cu­rând. În opinia sa, faptul că REL are propriul birou în capitala Unga­riei este semnul că "va veni o vreme când acest lucru se va întâmpla şi în România".


VIZITA LUI BUSH ÎN UNGARIA
La începutul interviului, Szuros a spus că Ungaria este pe deplin con­ştientă de semnificaţia vizitei pre­şe­dintelui Bush la Budapesta. Este prima vizită a preşedintelui american de când acesta se află la conducere. Din punctual său de vedere, Un­garia vrea să "realizeze un echilibru" în relaţiile sale internaţionale. Pre­şe­dintele Bush, pe care el l-a mai în­tâlnit în 1987, când era vice­pre­şe­dinte, este, afirmă Szuros, "un politician care priveşte problemele lumii cu rea­lism". Cu alte cuvinte, Budapesta a realizat că nu trebuie să se aştepte la prea mult în urma acestei vizite. "Nu ne facem iluzii", a adăugat Szuros. "În timpul vizitei a devenit clar că SUA ne va ajuta economic, pen­tru a putea implementa procesul reformelor pe care le-am iniţiat; dar împlinirea acestor re­forme rămâne în sarcina noastră. Este important să ştim că SUA ne sprijină şi că este cu noi. Nu am vrut să folosim ... vizita pentru a cere ceva de la preşedintele Americii. Este însă evident că, în schimb, trebuie să fim competenţi şi să gestionăm capitalul care ar putea fi investit aici."  

Szuros a spus că reformele care se desfăşoară în Ungaria ar putea duce la realizarea unei "democraţii autentice fără doar şi poate" în cadrul unui "stat constituţional" a cărui orientare economică va fi "economia de piaţă". Experimentul, pretinde Szuros, este fără precedent. Deşi alte state au mers "de la dictatură la democraţie", Ungaria a fost primul "stat socialist unipartidic" care a decis să treacă la un sistem de pluralism politic.

Szuros a pretins că drumul Un­ga­riei nu reprezintă "un model pentru alte state socialiste"; fiecare stat socia­list, a spus el, repetând ceea ce ar putea fi singurul punct în comun în­tre oponenţii şi adversarii reformei din Eu­r­o­pa de Est, trebuie să străbată ceea ce el a descris ca fiind "chinul de a găsi mo­delul cel mai adecvat" pentru con­diţiile sale particulare. Totuşi, potri­vit lui Szuros, reforma este "ine­vitabilă" şi toate statele socialiste ar trebui "să pună capăt dictaturii". În contradicţie aparentă cu remarcele sale anterioare, Szuros a spus că ex­perienţa uni­că a Ungariei "ar putea fi un model interesant pentru toate ţările din Eu­ropa" în secolul următor. A fost "in­teresant, lipsit de precedent şi demn de notat că două dintre cele mai mari puteri, Uniunea Sovietică şi China" au "folosit experienţa noastră pentru propriile lor reforme. În schimb, Ungaria a folosit experienţa acestor două ţări, dar şi pe a Iu­gosla­viei, a Poloniei, a partidelor eu­ro­co­mu­niste, ca şi pe cea a Partidului Co­mu­nist Italian şi, în special, pe cea a par­tidelor social-demo­crate din Scandinavia".
China şi Ungaria

Szuros a explicat, pe scurt, că s-a referit la experienţa chineză de dinainte de recenta baie de sânge, "pe care o condamnăm". Totuşi, nici măcar China nu se poate întoarce la situaţia anterioară şi "nu poate renunţa la tot ce a realizat pe drumul său către o societate deschisă". În plus, trebuie amintit faptul că există diferenţe semnificative între China şi Ungaria. "Ungaria este o ţară mică din Europa. Iar poziţia lor este dife­rită de a noastră, pentru că ei spun: «China a existat şi va exista întotdeauna. Dacă e nevoie vom aştepta chiar şi o sută de ani pentru a construi bazele socialismului». Noi nu avem la fel de mult timp... Noi vrem să folosim acest moment favorabil pentru a accelera dezvoltarea ţării, pentru a ajunge din urmă ţările cele mai dezvoltate. În consecinţă, socialismul nostru trebuie să fie atât european, cât şi democratic. Trebuie să res­pectăm cursul general al ci­vilizaţiei."
Michael Shafir
Radio Europa Liberă (München) - Raport al secţiei de cercetare, condusă de dr M. Shafir. Document din "Arhiva 1989", Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca

Traducere din limba engleză de Eliza Dumitrescu

×
Subiecte în articol: Ungaria aici radio europa liberă szuros