Reforma maghiară, un posibil model pentru Europa de Est

Într-un amplu interviu acordat lui Nestor Rateş, directorul serviciului Radio Europa Liberă (REL) în limba română, preşedintele Adunării Na­ţionale a Ungariei, Matyas Szuros, a discutat despre relaţiile maghiaro-americane în lumina recentei vizite a preşedintelui Bush în Ungaria, despre viitoarea reformă din Ungaria şi din alte ţări comuniste, despre re­laţiile româno-maghiare şi despre atitudinea sovietică faţă de regimul lui Nicolae Ceauşescu.

Pe fondul re­centei inaugurări a unui birou al REL în Budapesta şi al adversităţii cres­cânde dintre Ungaria şi România, in­terviul (primul acordat vreodată de un oficial maghiar postului REL) a reprezentat un eveniment interesant. Într-adevăr, la sfârşitul interviului, Szuros a spus că speră ca serviciul român al REL "să joace un rol deo­sebit de important" în promo­varea prieteniei româno-ma­ghiare, care, în opinia sa, a fost subminată de politica regimului român. Szuros a subliniat faptul că atitudinea Un­ga­riei faţă de REL s-a schimbat ra­dical, de cu­rând. În opinia sa, faptul că REL are propriul birou în capitala Unga­riei este semnul că "va veni o vreme când acest lucru se va întâmpla şi în România".


VIZITA LUI BUSH ÎN UNGARIA
La începutul interviului, Szuros a spus că Ungaria este pe deplin con­ştientă de semnificaţia vizitei pre­şe­dintelui Bush la Budapesta. Este prima vizită a preşedintelui american de când acesta se află la conducere. Din punctual său de vedere, Un­garia vrea să "realizeze un echilibru" în relaţiile sale internaţionale. Pre­şe­dintele Bush, pe care el l-a mai în­tâlnit în 1987, când era vice­pre­şe­dinte, este, afirmă Szuros, "un politician care priveşte problemele lumii cu rea­lism". Cu alte cuvinte, Budapesta a realizat că nu trebuie să se aştepte la prea mult în urma acestei vizite. "Nu ne facem iluzii", a adăugat Szuros. "În timpul vizitei a devenit clar că SUA ne va ajuta economic, pen­tru a putea implementa procesul reformelor pe care le-am iniţiat; dar împlinirea acestor re­forme rămâne în sarcina noastră. Este important să ştim că SUA ne sprijină şi că este cu noi. Nu am vrut să folosim ... vizita pentru a cere ceva de la preşedintele Americii. Este însă evident că, în schimb, trebuie să fim competenţi şi să gestionăm capitalul care ar putea fi investit aici."  

Szuros a spus că reformele care se desfăşoară în Ungaria ar putea duce la realizarea unei "democraţii autentice fără doar şi poate" în cadrul unui "stat constituţional" a cărui orientare economică va fi "economia de piaţă". Experimentul, pretinde Szuros, este fără precedent. Deşi alte state au mers "de la dictatură la democraţie", Ungaria a fost primul "stat socialist unipartidic" care a decis să treacă la un sistem de pluralism politic.

Szuros a pretins că drumul Un­ga­riei nu reprezintă "un model pentru alte state socialiste"; fiecare stat socia­list, a spus el, repetând ceea ce ar putea fi singurul punct în comun în­tre oponenţii şi adversarii reformei din Eu­r­o­pa de Est, trebuie să străbată ceea ce el a descris ca fiind "chinul de a găsi mo­delul cel mai adecvat" pentru con­diţiile sale particulare. Totuşi, potri­vit lui Szuros, reforma este "ine­vitabilă" şi toate statele socialiste ar trebui "să pună capăt dictaturii". În contradicţie aparentă cu remarcele sale anterioare, Szuros a spus că ex­perienţa uni­că a Ungariei "ar putea fi un model interesant pentru toate ţările din Eu­ropa" în secolul următor. A fost "in­teresant, lipsit de precedent şi demn de notat că două dintre cele mai mari puteri, Uniunea Sovietică şi China" au "folosit experienţa noastră pentru propriile lor reforme. În schimb, Ungaria a folosit experienţa acestor două ţări, dar şi pe a Iu­gosla­viei, a Poloniei, a partidelor eu­ro­co­mu­niste, ca şi pe cea a Partidului Co­mu­nist Italian şi, în special, pe cea a par­tidelor social-demo­crate din Scandinavia".
China şi Ungaria

Szuros a explicat, pe scurt, că s-a referit la experienţa chineză de dinainte de recenta baie de sânge, "pe care o condamnăm". Totuşi, nici măcar China nu se poate întoarce la situaţia anterioară şi "nu poate renunţa la tot ce a realizat pe drumul său către o societate deschisă". În plus, trebuie amintit faptul că există diferenţe semnificative între China şi Ungaria. "Ungaria este o ţară mică din Europa. Iar poziţia lor este dife­rită de a noastră, pentru că ei spun: «China a existat şi va exista întotdeauna. Dacă e nevoie vom aştepta chiar şi o sută de ani pentru a construi bazele socialismului». Noi nu avem la fel de mult timp... Noi vrem să folosim acest moment favorabil pentru a accelera dezvoltarea ţării, pentru a ajunge din urmă ţările cele mai dezvoltate. În consecinţă, socialismul nostru trebuie să fie atât european, cât şi democratic. Trebuie să res­pectăm cursul general al ci­vilizaţiei."
Michael Shafir
Radio Europa Liberă (München) - Raport al secţiei de cercetare, condusă de dr M. Shafir. Document din "Arhiva 1989", Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca
Traducere din limba engleză de Eliza Dumitrescu