x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Scînteia Aici Radio Europa Liberă S-a schimbat manifestul partidului comunist maghiar

S-a schimbat manifestul partidului comunist maghiar

03 Sep 2009   •   00:00

Partidul Muncitoresc Socialist din Ungaria şi-a făcut cunoscută politica de schimbare printr-un manifest care defineşte obiectivul partidului, un sistem democratic multipartidic, bazat pe o economie de piaţă. Partidul promite că va face schimbări pentru a se conforma cerinţelor competitive ale alegerilor.

Cum se apropie congresul său din octombrie, PMSU a scos "o schiţă de manifest", care combină aspecte ale unui program de partid cu aspecte de platformă electorală. În Ungaria vor avea loc alegeri generale libere nu mai târziu de prima jumătate a anului 1990; vor concura mai multe partide, care acum au permisiunea de a se forma şi de a se înfrunta. PMSU este în plin proces de transformare pe care conducătorii săi o consideră necesară pentru a obţine rezultate mai bune în viitor.

În loc să se mai prezinte ca un paznic perpetuu al puterii comuniste, PMSU îşi propune să de­vi­nă un partid al schimbării democratice dedicat scoa­terii Ungariei din criza pentru care se re­cu­noaş­te responsabil. Procesul îşi are contestatarii săi chiar în interior şi mulţi observatori se aş­teap­tă la o scindare între conservatori şi reformişti.


SCOPUL
Defininindu-şi un scop din constituirea unui stat constituţional şi democratic care va fi în acelaşi timp "un stat de orientare socialistă", bazat pe voinţa poporului, liber exprimată prin alegeri multipartidice, manifestul PMSU îşi exprimă preferinţa pentru combinarea dezide­ratelor politice şi sociale, orientare tipică pentru partidele social-democrate vestice. Aceasta redefineşte socialismul care nu mai e văzut ca un sistem închis, ci ca o extensie a democraţiei într-o arie de state cu preocupări sociale.

Caracterul socialist al sistemului pentru care pledează PMSU se află, potrivit manifestului, în prelungirea puterii Guvernului local, asigură li­bertate pentru indivizi, Justiţie şi echitate socială, şanse egale pentru fiecare, solidaritate cu şi securitate pentru cei care nu se pot descurca singuri, democraţie participativă, fără bariere sociale, şi accesul societăţii la mecanismele care supervizează mersul treburilor publice. Aceste obiective o dată atinse, "statul socialist" al trecutului va fi lăsat în urmă.    
DE LA COMUNISM LA SOCIALISM
Manifestul exprimă ideea că este logic ca o schimbare a sistemului să ceară o schimbare a Partidului care l-a susţinut. PMSU doreşte să abandoneze premisele pe baza cărora a func­ţionat ca organizaţie comunistă şi să devină "un partid socialist" gata să intre în competiţia pentru putere cu alte partide. Reformarea partidului "va ţine seama de voinţa comună a naţiunii, aşa cum se va manifesta ea la alegeri şi, în acelaşi timp, se va strădui să obţină o cât mai mare influenţă guvernamentală". Partidul (sub un nou nume care nu este comunicat acum) promite să acţioneze ca un partid socialist, un partid al poporului, un partid al reformei, un partid de­mocratic, un partid al viitorului şi un partid naţional.

Deschiderea teoretic nelimitată a partidului este tipică pentru platformele electorale ale partidelor de pretutindeni şi reflectă concepţia modernă asupra partidului ca organizaţie "promoţională" (cele care promovează cauze cu care oricine se poate identifica, indiferent de clasa socială în care s-a născut) şi nu ca organizaţie "secţională" care reprezintă un grup social aparte. Pentru PMSU ar putea fi dificil să convingă publicul alegător că este un partid al tuturor, capabil să absoarbă tot spectrul de preferinţe ale populaţiei. În acelaşi timp, intenţia mărturisită de a trasforma un partid de tip comunist într-un "partid socialist al tuturor" merită apreciată. În manifest se spune: "reînnoirea partidului ţine de aripa de stânga, socialistă şi doreşte să reunească valori demo­cratice şi sociale. Nu există nici un exemplu de tranziţie de la socialismul dictatorial la socia­lismul democratic bazat pe o economie de piaţă. Acest ţel nu poate fi atins copiind modele străine şi aplicând ideologii abstracte".


DRUMUL SPRE ECONOMIA DE PIAŢĂ
Pe drumul către o economie de piaţă bazată pe "proprietate mixtă", PMSU (în noua sa formă) promite să se axeze în anii '90 pe patru obiective înrudite: să reducă inflaţia, să controleze şomajul, să meargă mai departe cu schimbările radicale din zona structurilor de conducere a întreprinderilor, să abordeze problema datoriei externe. Proprietatea va fi privată, dar şi de tip cooperatist şi de stat. Se prevede şi acceptarea de capital străin. Grupurile întreprinzătoare şi indivizii vor putea face profit şi se va avea grijă ca anumite grupuri sociale să nu rămână "permanent şi fatal" sub un anumit nivel de venit. Întreprinderile private vor fi invitate să se angajeze în îmbunătăţirea serviciilor de sănătate şi a altor servicii sociale.


INTERESE NAŢIONALE ŞI ALIANŢE
PMSU şi-a repetat promisiunea de a respecta obligaţiile naţionale. Relaţiile cu URSS vor continua să fie "elemental fundamental" al politicii externe maghiare. PMSU ar dori ca atât Pactul de la Varşovia, cât şi NATO să se autodizolve. "Afi­lierea la un sistem de alianţe nu poate fi baza amestecului în afacerile interne ale statelor" PMSU este pentru inviolabilitatea frontierelor dintre state, dar este pentru căderea graniţelor economice.

Trupele maghiare nu vor călca niciodată pe pământ străin fără aprobarea Parlamentului, se specifică în manifest. Toate trupele străine ar trebui retrase de pe teritoriul altor ţări. "Asta im­plică plecarea - ca parte a procesului de de­zar­ma­re  - trupelor sovietice staţionate în Ungaria."

Pentru minoritatea maghiară din Transilvania, PMSU va cere "cel puţin" autonomie cultu­rală şi libertatea de a menţine legătura cu patria mamă. Asimilarea forţată a minorităţilor va fi criticată, indiferent de partea care o va practica.
Indiferent de ce se va întâmpla, este încurajator de văzut că soarta Partidului comunist depinde atât de mult de voinţa publică. Este un nou tip de dependenţă.
Vladimir Kusin

×