Aerul e sănătate şi pentru animale

La institutul de cercetări pentru bovine de la Corbeanca, Sectorul Agricol Ilfov, a fost finalizată în urmă cu câtva timp o cercetare pe cât de simplă pe atât de eficientă. Ideile care au stat la baza ei sunt cunoscute de multă vreme, dar cum se întâmplă uneori uităm să le aplicăm în forma lor simplă, directă.

S-a ajuns la concluzia, care a fost recomandată în zootehnie spre ge­neralizare că cel mai bine este ca la câteva zile după fătare, fie vară fie iarnă, viţeii să fie scoşi din grajduri în aer liber, în nişte cuşete deschise, care să-i apere totuşi de bătaia directă a viscolului, a zăpezii, a soarelui, asta numai în condiţile în care ei o doresc. Soluţia de creştere a fost întâmpinată de zootehnişti la început cu oarecare neîncredere. Dacă se îmbolnăvesc viţeii? Frigul e frig, ei sunt plăpânzi şi neajutoraţi. Apoi au început să-i scoată câte unul câte doi să vadă ce se întâmplă. S-a întâmplat bine. Să dăm cuvântul unor oameni cu experienţă.

Suntem la Coperativa Agricolă de Producţie Târgovişte, unde de la începutul anului au fost fătaţi 88 viţei, care au beneficiat de metodă.

Ing. Marian Toma, şef fermă zootehnică ne spune: - Rezultatele au fost neaşteptat de bune. Nu am înregistrat la viţeii pe care i-am scos din grajd după 10 zile de la fătare nici o îmbolnăvire. În grajduri, cu toate măsurile de igienizare, nu putem scăpa de mirosul de amo­niac, care s-a dovedit cel mai nociv. Unii viţei se îmbolnăveau de pneumonii şi enterocolite. Ei bine, nu am mai avut nici o îmbolnăvire. Viţeii arată splendid (n.n. Aşa e!). Avantajele metodei sunt: bolile specifice tineretului, nu se mai transmit prin contact; se evită viciul sptului, adică acel obicei păstrat de cele mai multe ori până la maturitate, ca vacile să se sugă una pe alta, sau chiar pe ele însele, ceea ce duce la pierderi însemnate de cantităţi de lapte; se eliberează suprafeţe în grajduri, unde cum am spus este un climat impropriu pentru creşterea industrială a tineretului. În faza ur­mă­toa­re vom construi, pentru anima­lele adulte doar nişte copertine de adăpostire. Cheltuielile sunt mici, uşor amortizabile. Aerul şi soarele nu costă bani. Că apropierea de natură este necesară am ştiut-o, dar iată că am uitat s-o aplicăm.

La CAP Târgovişte s-au adus deocamdată doar 20 cuşete din fibră de sticlă realizate la Ceramica Ur­ziceni. Ele sunt făcute după modelul recomandat de Institutul de la Corbeanca. Avantajul lor este că nu se degradează în timp, sunt uşor de manevrat la dezinfecţii. Preţul de achiziţie este de 2.700 lei.

Aflăm de la Direcţia agricolă judeţeană Dâmboviţa, care a recomandat, pe baza primelor rezultate ge­neralizarea cât mai grabnică a acestora că la nivelul judeţului vor fi ne­cesare circa 3.000 de cuşete. Nu­mă­rul mare al acestora şi dorinţa de a le avea cât mai repede instalate a dus la găsirea soluţiei ca acestea să fie realizate la Asociaţia intercoope­ra­­tistă Crânguri la un preţ de 2.000 lei.
Pentru că încă mai suntem la cooperativa din Târgovişte să mai spunem că nu numai viţeii arată bine aici, ci şi vitele. Asta pentru că reformele s-au făcut la timp, efectivul este în limitele de vârstă recomandate şi pentru că se munceşte în zootehnie cu seriozitate.

La CAP Nucet metoda a fost aplicată în urmă cu câteva luni, prin noiembrie, luna care ne făcea să ne gândim că ne aşteaptă o iarnă grea.

Nicolae Iliescu, tehnician veterinar: - Am fost instruiţi despre metodă. Am realizat deocamdată doar 23 de cuşete din materiale locale. Lucrăm la încă 12 cuşete. Ne-am convins că metoda este foarte bună şi vrem să scoatem cât mai grabnic viţeii din grajd. Recunosc că la început m-am speriat şi am băgat viţeii înapoi în grajd. Apoi am scos doar câţiva, să vedem ce se întâmplă. Ei bine, cei de afară arătau mult mai bine decât cei din grajd şi atunci i-am scos pe toţi afară. Cuşetele noastre costă în jur de 350 lei. Am cumpărat doar PAL. Carton asfaltat n-am găsit şi în cel mai rău caz o să punem folii de plastic. O să cumpărăm şi noi cuşete din fibră de sticlă care au o durată mai mare de funcţionare şi sunt mai practice. Le-am făcut totuşi pe acestea pentru că putem să le folosim şi dorim să scoatem mai repede viţeii afară, la aer.

Ca o dovadă că metoda se bucură de încredere totală este că viţelele pentru reproducţie cu creştere ra­pidă din lotul experimental au fost scoase primele afară.

Prin intervenţia noastră vrem să subliniem şi, deci, să recomandăm şi noi eficienţa metodei. Organele agricole judeţene, convinse înaintea noastră de avantajele unei astfel de creşteri a viţeilor, au luat toate măsurile ca într-un timp cât mai scurt viţeii să fie crescuţi în aer liber. Viţei robuşti, sănătoşi, înseamnă vaci cu lapte productive, tauri care se îngraşă conform graficelor. Asta, bineînţeles, dacă au asigurate furajele necesare.
Oprea Georgescu - Flacăra, nr. 15/1989