x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Ceauşescu şi Pravda (III)

0
26 Aug 2009 - 00:00


Interviul tovarăşului Nicolae Ceauşescu acordat ziarului sovietic Pravda



● Întrebare: Relaţiile sovieto-române se edifică pe baza trainică a acordurilor şi au rezistat încercărilor timpului. Cum apreciaţi dumneavoastră, astăzi, stadiul şi perspectivele colaborării dintre ţările noastre?
● Răspuns: Ţările noastre au relaţii tradi­ţionale de multă, multă vreme! În anii construcţiei socialiste, ele s-au îmbunătăţit şi s-au dezvoltat pe principii noi. Şi, deşi au apărut şi momente, ca să spun aşa, de încălcare a principiilor de colaborare, totuşi ele au fost depăşite şi am acţionat pentru întărirea conlucrării atât între partidele cât şi între popoarele noastre. Doresc să subliniez din nou că relaţiile de colaborare dintre Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist al Uniunii Sovietice, dintre ţările noastre - ca, de altfel, relaţiile cu toate ţările socialiste, cu alte partide comuniste şi muncitoreşti - au avut şi au o mare însemnătate pentru dezvoltarea socialismului în ambele ţări.
În general, noi considerăm că relaţiile dintre partidele şi ţările noastre pot fi considerate bune. Deşi, chiar dacă ar fi excelente, tot mai sunt multe de făcut şi trebuie să acţionăm pentru extinderea lor, în toate domeniile de acti­vitate! De altfel, recent a avut loc schimbul de păreri cu privire la extinderea colaborării econo­mice şi tehnico-ştiinţifice în perioada următoare - şi noi avem multă încredere că vom găsi căile dezvoltării acestei colaborări, în forme care să răspundă intereselor construcţiei socialismului din România şi Uniunea Sovietică, să servească, în general, cauza colaborării, socialismului şi păcii!


● Întrebare: La dumneavoastră se vorbeşte foarte des despre bizuirea pe forţele proprii în condiţiile dezvoltării largi a colaborării internaţionale. În ce direcţii, după părerea dumneavoastră, poate obţine România rezultatele cele mai mari, folosind marele potenţial, existent şi experienţa sa în cele mai diverse domenii?
● Răspuns: În construcţia socialismului, în dezvoltarea generală a ţării, am considerat întotdeauna că trebuie să pornim de la fo­r­ţe­le şi posibilităţile proprii, acţionând, în ace­laşi timp, pentru dezvoltarea unei largi colaborări economice, tehnico-ştiinţifice cu alte state. În acest sens, am acordat întotdeauna o importanţă deosebită relaţiilor de colaborare cu ţările socialiste şi, în acest cadru, rela­ţiilor cu Uniunea Sovietică, precum şi cu ţă­rile în curs de dezvoltare, cu ţările capitaliste dezvoltate, în spiritul principiilor coexisten­ţei paşnice. Întotdeauna, însă, am avut în ve­dere că dezvoltarea relaţiilor cu alte state trebuie să se bazeze pe principiile deplinei ega­lităţi în drepturi, respectului independenţei, su­veranităţii, neamestecului în treburile interne. La un moment dat, am subapreciat posibilităţile proprii am crezut că, apelând la credite, putem să soluţionăm mai iute unele din pro­blemele noastre. Aceasta a făcut să avem, la un moment dat, o datorie externă foarte mare, care s-a majorat ca urmare a do­bân­zi­lor ce ajunseseră la peste 20%.
Desigur, am depus eforturi mari să plătim datoria externă, dar, în acest an, la sfârşitul trimestrului I, am lichidat-o şi am hotărât să nu mai apelăm la credite!


● Întrebare: Noi primim mii de scrisori în care se exprimă admiraţia faţă de condu­cerea României care a reuşit să conducă astfel poporul încât să lichideze această datorie externă. Dar se pune şi întrebarea: ce va primi poporul ca urmare a faptului că a fost lichidată datoria?
● Răspuns: Doresc, mai întâi, să menţionez că, o dată cu plata datoriei externe, nu am încetinit ritmul de dezvoltare economico-so­ci­ală. Din 1980 până în acest an am investit peste 2.000 de miliarde lei, ceea ce este echivalent, la cursul necomercial, în dolari, cu circa 200-220 miliarde dolari. Pe această bază, am reuşit să realizăm mari trans­­formări în România şi, în acelaşi timp, să ridicăm nivelul de trai al poporului.
Şi, ca să dau câteva exemple, în această perioadă - din 1980 până în acest an - am majorat retribuţiile şi pensiile de două ori! La 1 august am încheiat cea de-a doua majorare a retribuţiei pentru toate categoriile de oameni ai muncii. O atenţie deosebită am acordat celor care aveau venituri mai mici, ale căror retribuţii au fost sporite cu circa 35%. De asemenea, am majorat şi pensiile. La unele categorii de pensionari am ridicat pensia cu pest 40%, inclusiv la invalizii de război. Am continuat să dezvoltăm imdustria - creând un mare număr de noi locuri de muncă -, agri­cultura, ştiinţa şi învăţământul. Tot în această perioadă am dat în folosinţă Canalul Dunăre-Marea Neagră, am realizat Metroul din Bucureşti şi am construit noul centru al Capitalei, am amenajat un vast sistem de irigaţii, am dezvoltat puternic locuinţele şi alte sectoare de activitate, în toate oraşele şi comu­nele ţării. Am anulat, de asemenea, coopera­tivelor agricole de producţie o datorie de circa 115 miliarde lei, ceea ce înseamnă, făcând echivalenţa în dolari, cam 12-13 mi­liarde dolari. Aceasta este o măsură de în­sem­nă­tate deosebită, pe care am luat-o în spriji­nul coope­rativelor agricole de producţie şi a agriculturii în general, care subliniază forţa economiei noastre naţionale, constituind un sprijin uriaş în dezvoltarea agriculturii. De altfel, în acest an am obţinut cea mai mare producţie agricolă din istoria României - peste 8.000 kg grâu la hectar în întreaga ţară! În general, apreciem că vom obţine o producţie de cereale de peste 40 milioane tone, realizând deja, în acest an, obiectivele prevăzute pentru anul 2000!
Deci şi în această perioadă ne-am preocupat să dezvoltăm economia, să ridicăm nivelul de trai, ceea ce ne-a sporit posi­bilităţile de a plăti datoria externă. Dacă am fi redus investiţiile, nu am fi dezvoltat economia, nu am mai fi avut mijloace pentru plata datoriei!
Acestea sunt posibilităţile de care dispune astăzi România şi în industrie şi în agricultură. Dar - repet - aceasta nu ne determină să nu avem în nici un fel în vedere să reducem colaborarea cu alte state. Dimpotrivă! Avem astăzi un sold activ, în relaţiile cu alte ţări - de circa 2,5 miliarde dolari - şi suntem hotărâţi să participăm la cooperarea în producţie şi la realizarea unor obiective econo­mice cu altă ţări, în limita posibilităţilor economiei româneşti, chiar cu acordarea anumitor cre­dite pentru dezvoltarea econo­mico-socială.


● Întrebare: În ce constă, după părerea dumneavoastră, necesitatea restructurării mecanismului conlucrării ţărilor membre ale CAER?
● Răspuns: România a acordat în­totdeauna o însemnătate de­o­­sebită colaborării în CAER şi noi considerăm că, în linii ge­nerale, CAER-ul a avut un rol însemnat în colaborarea şi dezvoltarea ţărilor socialiste. Desi­gur, s-au făcut şi unele greşeli. Ele trebuie criticate, înlăturate, dar nu înseamnă să negăm ceea ce a fost bun!
CAER-ul a avut un rol important! L-am perfecţionat, şi noi am participat direct la diferite acţiuni în acest scop. Nu de mult, s-au luat hotărâri privind îmbunătăţirea activităţii sale şi s-au făcut programe de lungă durată, până în anul 2000, inclusiv în ce priveşte colaborarea tehnico-ştiinţifică, programe pe care noi le considerăm bune, fiind hotărâţi să contribuim la realizarea lor. Poate o să vă surprindă sau o să-i surprindă pe unii dintre cititorii dumneavoastră, dar noi considerăm că mecanismul actual al CAER-ului corespunde actualelor condiţii şi nu este nevoie să ne apucăm să-l modificăm, să încercăm a pune ceva în loc, despre care nu ştim încă ce va fi! Trebuie, desigur, să aducem mereu ceva nou. În nici un domeniu, nimic nu este veşnic. De aceea, trebuie să îmbunătăţim permanent formele noastre de colaborare în raport cu noile condiţii, cu dezvoltarea societăţii, a şti­in­­ţei, a culturii, cu însăşi dezvoltarea con­ştiinţei oamenilor, dar valorificând tot ceea ce a fost bun. Mai cu seamă dacă la baza schimbărilor nu se află o temeinică pregătire, chiar cele mai bune intenţii pot să dăuneze în economie, în construcţia socială, în gene­ral! Acest lucru este valabil nu numai în socia­lism, ci în orice societate. Lucrurile trebuie reali­zate după studii temeinice, ţinând seama de practica şi de experienţa de până acum. În acest sens, noi suntem pentru dezvoltarea şi perfecţionarea activităţii CAER-ului, în strânsă colaborare şi cu acordul tutu­ror ţărilor, astfel încât tot ceea ce vom face să servească dezvoltării socialiste a fie­că­rei ţări, socialismul în general, să asigure pro­gresul şi ridicarea bunăstării fiecărui po­por!
România Liberă, nr. 13.932/1989
Citeşte mai multe despre:   articolul zilei

Serviciul de email marketing furnizat de