x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Dărnicia pămăntului

0
07 Iul 2009 - 00:00

Este un adevăr verificat de viaţă: pământul preşuit şi ocrotit, cultivat cu pricepere şi grijă dă oamenilor tot ce au nevoie pentru hrană. Aici, la noi, la Ţinteşti, spune primăriţa Steliana Coman, avem un bun câştigat: experienţă la buna gospodărire a pământului din curţi şi grădini, din loturi în folosinţă. Afirmaţia este susţinută de faptul că, în urmă cu trei ani, comuna noastră s-a situat pe primul loc în judeţul Argeş pentru realizarea indicatorilor de plan în profil teritorial.



Şi un indicator a fost îndeplinirea obiectivelor programului de autogospodărirea şi au­to­a­pro­vi­zi­onare prin cultivarea cu randament mare a pământului pe care locuitorii satului îl au în folosinţă. Ne-am îndeplinit o îndatorire patriotică, am dovedit că putem şi ştim să fim deosebit de buni gospodari. Acel an constituie pentru noi an de referinţă şi dorim să fructificăm experienţa acumulată.

Dorinţa primăriţei este împărtăşită de fiecare dintre locuitorii celor cinci sate ale comunei Ţinteşti. Acum, la jumătatea anului, se pot vedea rezultatele muncii din iarnă şi primăvară, faptul că gospodăriile populaţiei pot să asi­gure, cultivând pământul din curţi şi grădini atât necesarul propriu de legume, ouă, carne, lapte, dar să şi vândă sta­tului, pe bază de contract, importante cantităţi de produse agricole şi animaliere.

Sigur, ne spune Constanţa Radu, preşedinta comitetului comunal al femeilor, noi, organizaţia de femei, am sprijinit mult şi permanent consiliul popular atunci când a contractat pentru acest an aproape 50 de tone de carne, peste 2.000 hl de lapte, 150.000 de ouă, aproape 300 de tone de legume şi cartofi. Mai mult de jumătate din produse au fost deja predate. Am înţeles, în primul rând noi, şi am făcut apoi să fie înţeleasă şi de celelalte femei, necesitatea creşterii viermilor de mătase. Ne-am angajat să producem 2 tone de gogoşi şi vom izbuti. Ajutorul nostru nu s-a oprit o dată cu realizarea contractelor. Am urmărit ca îndatori­rile contractuale să se îndeplinească, pregătindu-se la stat ritmic produsele. În comuna Ţinteşti, oamenii folosesc cu chibzuinţă pământul, cultivând verdeţuri şi legume din primăvară până în toamnă, scoţând de pe aceeaşi bucată de pământ două, trei sau patru recolte. Apoi, ei sunt şi mari iubitori de animale. Aproape 500 de bovine, 900 de porci, peste 800 de oi şi capre, păsări, iepuri, albine. Consiliul po­pular sprijină preocuparea oamenilor pentru sporirea numărului animalelor, asigurându-le purcei şi pui de găină. Dar, paralel, comitetul comunal al femeilor nu scapă nici o ocazie să sfătuiască femeile să crească păsări. Aşa se face că toate curţile sunt pline de găini, curci şi raţe. Ba, mai mult, familii ca Maria şi Stelian Petrică, Maria şi Vasile Voican, Maria şi Ion Lungu au fost îndemnate să crească şi mai multe animale, având în vedere priceperea şi posibilităţile lor. În dorinţa de a concretiza îndeplinirea acelei îndatoriri patriotice de a nu lăsa necultivată nici o palmă de pământ de care ne vorbea primăriţa, iată-ne în gos­po­dă­ria familiei deputatei Maria Coman din satul Bucşeneşti. Casă frumoasă, cu o grădină din care nu lipseşte nici o le­gu­mă. A contractat şi a predat un porc, păsări, iepuri, ouă, fa­so­le, seminţe de dovleac. Cât timp primăriţa discuta des­pre felul cum se predau produsele contractate din gospo­dăriile circumscripţiei Mariei Coman, am privit atent grădina şi am ascultat explicaţiile date de Gheorghe Coman.

- Avem mare grijă nu numai să cultivăm pământul, dar şi de "sănătatea" lui. Cum? Priviţi! Aceşti câţiva metri de lucernă, lângă straturile de ceapă, dau şi hrană pentru iepuri, dar fertilizează şi pământul, fiindcă din trei în trei ani îi mutăm locul. Am sădit şi pomi fructiferi, şi duzi pentru viermii de mătase. Pe lângă garduri avem fasole şi tufe de coacăz. Să nu ne lipsească nimic pentru casă şi să putem preda cât mai mult şi la stat.

La fel sunt şi grădinile vecine ale cooperatoarelor Filofteie Băjenaru, Maria Boleanu, a familiei profesorului Floarea şi Vasile Marinescu. Un nou popas în satul Valea Stânii, la gospodăria Mariei Ducu. Specialistă în producerea răsadului, ca, de altfel, toţi vecinii săi, are o grădină, acum în miez de vară, plină de roade.

Tradiţie şi pasiune, muncă şi deosebit spirit gospodăresc în cultivarea pământului în folosinţă, contribuţia sub­stanţială la realizarea indicatorilor. Programului unic de sporire a producţiei în gospodăriile populaţiei, am găsit şi la familia Elenei Boteanu, membră în comitetul comunal al femeilor şi la cooperatorii Eugenia şi Alexandru Plăiaşu, Ion şi Constanţa Stoica, şi la deputatele Constanţa Radu, Angela Comănescu.

- Şi nu aţi greşi deloc dacă aţi aminti pe toţi locuitorii comunei, ţine să ne precizeze, Maria Ştefănescu, secretarul consiliului popular. Fiindcă toţi se străduiesc să facă din grădina lor un nesecat izvor de legume, de fructe, de verdeţuri şi toţi se dovedesc buni şi chibzuiţi gospodari ai pământului.

Ina Străuţ - Femeia, nr. 7/1989

Citeşte mai multe despre:   articolul zilei

Serviciul de email marketing furnizat de