Demnitate naţională

A apărut nr. 10, jubiliar, am spune, al prestigioasei reviste române de istorie militară "Lupta întregului popor". Purtând pe copertă chipul luminos al unificatorului de ţară, Mihai Viteazul, încadrat de flamurile tricolore ale eroismului ostăşesc, această nouă tipăritură întregeşte în chip fericit florilegiul de izbânzi cu care ne-au bucurat în vremea din urmă istoricii militari.

Nu mai enunţăm sumarul acestei bogate publicaţii, dar vom sublinia preocupările multilaterale ale Comisiei Române de Istorie Militară, al cărei preşedinte este general-locotenent doctor Ilie Ceauşescu, ca şi aria tematică vastă a problemelor abordate: de la chestiuni de istorie antică şi naţională la ramificaţiile nebănuite ale ultimei conflagraţii mondiale, de la istoria armelor de foc la medalioanele unor mari comandanţi de oşti români şi străini. Remarcabilă este, de asemenea,  preocuparea colectivului acestei publicaţii de a omagia sinteza vie a virtuţilor neamului nostru, întrupată în fiinţa şi spiritul Poetului Naţional, Mihai Eminescu - de la a cărui trecere în veşnicie vom comemora peste puţine săptămâni 100 de ani.

În conformitate cu doctrina noastră ideologică, de a scrie istoria aşa cum a fost, fără prejudecăţi şi fără jenante raţiuni conjuncturale (care ne-au făcut atât de mult rău până acum câteva decenii!), numărul de faţă al revistei are şi un pronunţat caracter polemic, reunind câteva studii excelente îndreptate împotriva falsificatorilor adevărului şi revizioniştilor de profesie. Astfel, vom semnala materialele: "România, victimă a agresiuni revizioniste. Un moment greu pentru ţară" de conf. univ. dr Mircea Muşat; "Reeditare revizionistă. Cui prodest?" de dr Constantin Botoran; partea a IX-a a studiului "programul revizionist al regimului horthyst" de Mihai Retegan; "Armata română: Nu fascismului! Nu revizionismului!" de colonel dr. Constantin Toderaşcu.

O menţiune specială se cuvine axului de rezistenţă al acestui număr: "Lupta pentru apărarea gliei străbune împotriva expansiunilor şi revizonismului, permanenţă a istoriei poporului român" de general-locotenent dr Ilie Ceauşescu. Publicat sub gene­ricul elocvent "Adevăruri fundamentale ale istoriei naţionale", acest amplu studiu este o frescă dramatică a existenţei multimilenare a românilor, cu o puternică armătură de argumente ştiinţifice.

Comentând furturile te­ritoriale, de tip fascist, săvârşite de unele puteri europene împotriva României, la 26 iunie şi, respectiv, 30 august 1940, autorul înfierează, cu sobrietatea sa binecunoscută, rădăcinile revizionismului, caracterul de dictat imprimat politicii continentale de către cei care se amăgesc să creadă că dreptul forţei poate substitui forţa dreptului. Anii au trecut, de la începutul celui de-al II-lea război mondial se împlineşte chiar acum o jumătate de veac, dar iată că forţele întune­ricului şerpuiesc din nou pe la temeliile istoriei, şi urmaşii acelora care au pe "conştiinţă" câteva mi­lioane de victime agită din nou stindardele însângerate ale pretenţiilor teritoriale, dovedind tuturor că din lecţia aspră a acelui genocid n-au învăţat absolut nimic.

Referindu-se la această simptomatică şi periculoasă recrudescenţă a revisionismului, care este profesată în special de unele cercuri din Ungaria, cunoscutul nostru istoric scrie: "Alăturându-se propagandei imperialiste pe tema aşa-ziselor «drepturi ale omului» - vânturată tocmai de cei care secole la rând, ca şi în prezent, au alimentat colonialismul şi neocolonialismul, apartheidul şi politica de deznaţionalizare pe diferite meridiane ale globului - oficialităţile ungare au făcut un nou compromis cu forţele cele mai retrograde ale momentului. Este o ree­ditare peste timp a unei practici mai vechi; aşa a procedat Ungaria şi în trecut, când s-a asociat cu imperialismul habsburgic în epoca modernă şi, apoi, cu cel german în anii primului război mondial, cu fascismul celui de-al treilea Reich şi politica revanşardă a Italiei fasciste".

Este, totodată, reprodus un pasaj grăitor dintr-un articol apărut nu demult în Canada, în pu­blicaţia L'Information. "Drepturile omului, invocate în contextul tentativelor de a calomnia România, sunt puse în discuţie într-un moment în care societatea ungară nu poate asigura dreptul la muncă pentru toţi cetăţenii săi; într-un moment în care şomajul continuă să se accentueze, iar inflaţia, recesiunea economică, datoria externă iau proporţii necunoscute vreodată în această ţară... În această situaţie, la Budapesta s-a găsit o singură soluţie - abaterea atenţiei poporului de la problemele interne - şi astfel a fost inventată, după modelul fascist, de pe vremea când Germania hitleristă avea scopuri expansioniste, problema minorităţilor maghiare din alte ţări, punând în valoare lozinca «protecţiei»".

Tuturor acestor periculoşi duşmani ai păcii şi concordiei între naţiuni, românul simplu, din popor, le-ar răspunde cu o veche vorbă de duh: "Ehei, nu mor caii când vor câinii!".

Rezumând, acest nou număr al valoroasei publicaţii "Lupta întregului popor" se constituie într-un vibrant document al demnităţii naţionale, oferind totodată şi o lectură palpitantă şi instructivă pentru toate vârstele.
Săptămâna culturală a Capitalei, nr. 19/1989