"Forum studenţesc"

Plină de vervă, dinamică, revista studenţilor timişoreni, constituie o plăcută surpriză şi pentru amatorul de literatură. Fiecare apariţie are un supliment literar, de cele mai multe ori constituit tematic, vădind nu numai un elan juvenil în cultivarea genurilor literare ci şi talent.

Suplimentul numărului 5-6, dedicat în întregime anticipaţiei, este realizat de membrii cenaclului "H.G. Wells", mulţi dintre ei deja afirmaţi în SF-ul românesc. Impresionează informa­ţia competentă, la zi, în dome­niul ştiinţei şi al... meridianelor lite­ra­turii de anticipaţie, şi prospeţimea tine­rilor creatori. Dacă anticipaţia poate fi o dezalienare,cum susţine în "editorialul" suplimentului Voicu A. David, dacă literatura S.F. poate tenta perenitatea (cum crede despre lucrările unui regretat membru al cenaclului, Ovidiu Şurianu, Lucian Vasile Szabo), atunci toate povestiri­le incluse în acest "S.F. Paradox" răs­pund, la grade diferite, acestor idealuri. Mircea Pora, Silviu Genescu, Duşan Baiszki, Gyorffi Gyorgy, Dan Raţiu, Lucian V. Szabo, Adrian Chifu, Antuza Genescu, Constantin Coz­miuc, Dănuţ Ungureanu (prezentat călduros de I.B. Lefter) sunt numele împătimiţilor anticipaţiei, nume des­pre care, credem, se va mai auzi. Tot aşa cum încercările unor Lucian Ionică, Daniel Vighi şi Gh. Şecheşan de a decripta sursele şi impactul s.f.-ului la public, ar putea reprezenta ipoteze – susceptibile oricând de concretizare. În acelaşi număr, un interviu (consemnat de D. Raţiu) cu autorul "Burgtheather-ului provincial", Livius Ciocârlie, aduce o serie de interesante şi incitante consi­deraţii.

Suplimentul numărului şapte-opt este dedicat literaturii memorialistice, poeziei, prozei şi criticii de actualitate. Nu lipsesc comentariile despre ma­rile personalităţi ale lite­raturii române (Eminescu – Iubirea ca absenţă, articol de P. Crăciunescu, Haşdeu – Prin­tre personajele lui Caragiale, de O. Pecican). Un interviu cu Al. Paleologu, reali­zat de Ovidiu Guleş, permite eseistului o subtilă nuanţare a locului memoriei în istoria unei colectivităţi şi a rostului "memoriilor". Poeme semnate de Valentin Sămânţă, Lorena Sco­ber­cea, Petru Rada, proză de Dan Ra­ţiu, eseuri susţinute de Felician Sco­ro­bete, Adrian Mioc, Carol Se­bes­ty­en, Rodica Borşa dau "pulsul" preocupării tine­rilor studenţi ti­mi­şoreni. O serie de traduceri – şi interpretări – din creaţiile unor perso­nalităţi ale lite­raturii universale (J. L. Borges,
R. Lowell), ca şi o serie de dezbateri pe marginea unor pro­bleme de actualitate, completează şi armonizează obiectivele publicaţiei.

"Studia Universitatis Babeş-Bolyai"
În tradiţia învăţământului academic se înscrie şi publicarea (sub diverse forme: prin tipărire, lito­gra­fi­ere, fotocopiere sau xerogra­fi­e­re) a unor cursuri, anuare, an­to­lo­gii, bibliografii, periodice care să oglindească activitatea de cerce­ta­re a cadrelor didactice, a stu­den­ţilor şi a cercetătorilor din institu­tele şi centrele afiliate. Au apărut şi în ultimii ani asemenea volume şi publicaţii, în toate centrele noastre universitare. În acest context se cuvine privită apariţia la Cluj-Na­po­ca a unui nou număr de Studia Uni­versitatis Babeş-Bolyai dedicat cer­ce­tă­rii filologice: Philologia, 2, 1988 – într-o serie cu tradiţie bo­ga­tă şi diversificată (apare de peste trei decenii şi pe zece specialităţi). Noul număr cuprinde studii, ese­uri, un interviu, un profil, recenzii şi note, într-o largă paletă (şi redactate sau traduse în română, en­gle­ză, fran­ce­ză, germană). Prima sec­ţi­u­ne, Studia linguistica et philologica, e consacrată unor teme de lingvistică şi teorie lite­rară; semnează Leo Hoye (visiting professor la Cluj Napoca), Mircea Ho­mo­ro­dean, Ioan Baciu, Ligia Stela Florea, Szabo Zoltan, Elena Popescu. Ur­mă­toarele sec­ţi­uni trec asupra lite­ra­turii propriu-zise. Studia litte­raria cuprinde două intervenţii cu aspect istorico-literar; una, a Sarei Iercoşan, se ocupă de paternitatea Cântării României, iar celaltă, apar­ţinând lui Cornel Robu, ur­măreşte evoluţia s.f.-ului ro­mâ­nesc postbe­lic. Sub titlul Colloquium sunt re­u­nite într-un interviu luat lui Adolfo Blioy Casares de către Ion Vartic, recentul său pre­fa­ţa­tor (fără nici o menţiune privind împre­jurările "dialogului" dintre cei doi) şi un eseu despre Mircea Zaciu semnat de Dan C. Mihăilescu, profil prin care se omagiază îm­pli­nirea de către profesor a vârstei de 60 de ani. Patru recenzii sunt grupate în secţiunea Libri: Rodica Lascu-Pop scrie despre Seuls de Gerard Ge­nette, Vasile Voia despre Imagini ale lumii de Cornel Căpuşan, Geor­ge Guţu despre Paul Celan. Dimensiunea românească de Petre So­lo­mon şi Horia Lazăr despre la structure poetique du monde: Copernic, kepler de Fernand Hallyn. La Miscellanea, Ion Şeulean pre­zintă perio­dicul Oral tradition al Uni­ver­sităţii statului ame­rican Missouri, Liviu Cotrău recenzează bro­şura lui Malcolm Kelsall Studving Drama. An Introduction, Kozma Dezso se ocupă de prima ediţie completă Shakespeare apărută în Ungaria (la 1864), iar Ion Pop recenzează re­vista Avantgarde a Universităţii din Amsterdam. În sfârşit, la Chronica se publică o notă a lui Liviu Cotrău despre un Seminar de limbă şi li­teratură engleză găzduit de Universitatea din Cluj-Napoca.

După cum se vede, cu un asemenea sumar polivalent, numărul din Studia Universitatis Babeş-Bolyai oferă serioase repere pentru o ima­gine a profesionalismului acade­mic ro­mâ­nesc.
R.V. / România literară, nr.8/1989