Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Plină de vervă, dinamică, revista studenţilor timişoreni, constituie o plăcută surpriză şi pentru amatorul de literatură. Fiecare apariţie are un supliment literar, de cele mai multe ori constituit tematic, vădind nu numai un elan juvenil în cultivarea genurilor literare ci şi talent.
Suplimentul numărului 5-6, dedicat în întregime anticipaţiei, este realizat de membrii cenaclului "H.G. Wells", mulţi dintre ei deja afirmaţi în SF-ul românesc. Impresionează informaţia competentă, la zi, în domeniul ştiinţei şi al... meridianelor literaturii de anticipaţie, şi prospeţimea tinerilor creatori. Dacă anticipaţia poate fi o dezalienare,cum susţine în "editorialul" suplimentului Voicu A. David, dacă literatura S.F. poate tenta perenitatea (cum crede despre lucrările unui regretat membru al cenaclului, Ovidiu Şurianu, Lucian Vasile Szabo), atunci toate povestirile incluse în acest "S.F. Paradox" răspund, la grade diferite, acestor idealuri. Mircea Pora, Silviu Genescu, Duşan Baiszki, Gyorffi Gyorgy, Dan Raţiu, Lucian V. Szabo, Adrian Chifu, Antuza Genescu, Constantin Cozmiuc, Dănuţ Ungureanu (prezentat călduros de I.B. Lefter) sunt numele împătimiţilor anticipaţiei, nume despre care, credem, se va mai auzi. Tot aşa cum încercările unor Lucian Ionică, Daniel Vighi şi Gh. Şecheşan de a decripta sursele şi impactul s.f.-ului la public, ar putea reprezenta ipoteze – susceptibile oricând de concretizare. În acelaşi număr, un interviu (consemnat de D. Raţiu) cu autorul "Burgtheather-ului provincial", Livius Ciocârlie, aduce o serie de interesante şi incitante consideraţii.
Suplimentul numărului şapte-opt este dedicat literaturii memorialistice, poeziei, prozei şi criticii de actualitate. Nu lipsesc comentariile despre marile personalităţi ale literaturii române (Eminescu – Iubirea ca absenţă, articol de P. Crăciunescu, Haşdeu – Printre personajele lui Caragiale, de O. Pecican). Un interviu cu Al. Paleologu, realizat de Ovidiu Guleş, permite eseistului o subtilă nuanţare a locului memoriei în istoria unei colectivităţi şi a rostului "memoriilor". Poeme semnate de Valentin Sămânţă, Lorena Scobercea, Petru Rada, proză de Dan Raţiu, eseuri susţinute de Felician Scorobete, Adrian Mioc, Carol Sebestyen, Rodica Borşa dau "pulsul" preocupării tinerilor studenţi timişoreni. O serie de traduceri – şi interpretări – din creaţiile unor personalităţi ale literaturii universale (J. L. Borges,
R. Lowell), ca şi o serie de dezbateri pe marginea unor probleme de actualitate, completează şi armonizează obiectivele publicaţiei.
"Studia Universitatis Babeş-Bolyai"
În tradiţia învăţământului academic se înscrie şi publicarea (sub diverse forme: prin tipărire, litografiere, fotocopiere sau xerografiere) a unor cursuri, anuare, antologii, bibliografii, periodice care să oglindească activitatea de cercetare a cadrelor didactice, a studenţilor şi a cercetătorilor din institutele şi centrele afiliate. Au apărut şi în ultimii ani asemenea volume şi publicaţii, în toate centrele noastre universitare. În acest context se cuvine privită apariţia la Cluj-Napoca a unui nou număr de Studia Universitatis Babeş-Bolyai dedicat cercetării filologice: Philologia, 2, 1988 – într-o serie cu tradiţie bogată şi diversificată (apare de peste trei decenii şi pe zece specialităţi). Noul număr cuprinde studii, eseuri, un interviu, un profil, recenzii şi note, într-o largă paletă (şi redactate sau traduse în română, engleză, franceză, germană). Prima secţiune, Studia linguistica et philologica, e consacrată unor teme de lingvistică şi teorie literară; semnează Leo Hoye (visiting professor la Cluj Napoca), Mircea Homorodean, Ioan Baciu, Ligia Stela Florea, Szabo Zoltan, Elena Popescu. Următoarele secţiuni trec asupra literaturii propriu-zise. Studia litteraria cuprinde două intervenţii cu aspect istorico-literar; una, a Sarei Iercoşan, se ocupă de paternitatea Cântării României, iar celaltă, aparţinând lui Cornel Robu, urmăreşte evoluţia s.f.-ului românesc postbelic. Sub titlul Colloquium sunt reunite într-un interviu luat lui Adolfo Blioy Casares de către Ion Vartic, recentul său prefaţator (fără nici o menţiune privind împrejurările "dialogului" dintre cei doi) şi un eseu despre Mircea Zaciu semnat de Dan C. Mihăilescu, profil prin care se omagiază împlinirea de către profesor a vârstei de 60 de ani. Patru recenzii sunt grupate în secţiunea Libri: Rodica Lascu-Pop scrie despre Seuls de Gerard Genette, Vasile Voia despre Imagini ale lumii de Cornel Căpuşan, George Guţu despre Paul Celan. Dimensiunea românească de Petre Solomon şi Horia Lazăr despre la structure poetique du monde: Copernic, kepler de Fernand Hallyn. La Miscellanea, Ion Şeulean prezintă periodicul Oral tradition al Universităţii statului american Missouri, Liviu Cotrău recenzează broşura lui Malcolm Kelsall Studving Drama. An Introduction, Kozma Dezso se ocupă de prima ediţie completă Shakespeare apărută în Ungaria (la 1864), iar Ion Pop recenzează revista Avantgarde a Universităţii din Amsterdam. În sfârşit, la Chronica se publică o notă a lui Liviu Cotrău despre un Seminar de limbă şi literatură engleză găzduit de Universitatea din Cluj-Napoca.
După cum se vede, cu un asemenea sumar polivalent, numărul din Studia Universitatis Babeş-Bolyai oferă serioase repere pentru o imagine a profesionalismului academic românesc.
R.V. / România literară, nr.8/1989
