La vârsta de aur

Copii culegând flori pe o pajişte însorită. Copii plantând plăpândul fir ve­getal ce va deveni arbore. Copii într-un "atelier al fanteziei" materializând, miniatural, visul unui aparat cosmic.

Macheta de astăzi va fi mâine realitate, jocul de pe ecranul calculatorului electronic se va transforma în doar câţiva ani în certitudinea unui riguros studiu în domeniul informaticii.

Copii într-o grădină botanică sau pe un şantier arheologic, îngrijind plante sau punând sub lupa imaginaţiei pilduitoare întâmplări de demult. Copii într-o bibliotecă, în laboratoare în faţa unei ecuaţii algebrice, combinând două forme geometrice, copii sorbind cu privirea explicaţiile profesorului, admirând o construcţie impunătoare, ridicată peste noapte în mijlocul unui oraş românesc. Copii aşteptând cu emoţie primul clinchet al clopoţelului, copii aplecaţi ore în şir asupra cărţilor de şcoală, copii dând soluţii ingenioase, surprinzătoare unor "afurisite" probleme de matematică, copii întrecându-se în a rosti dintr-o răsuflare titlurile operelor unui scriitor clasic, ani importanţi din istoria naţională, copii prezentând sofisticate colecţii de ierbare, copii în sala de concerte pătrunzând în tainele instrumentelor din orchestră, copii în fe­reastra trenului de vacanţă, copii marcând cu grijă o potecă turistică, râzând cu lacrimi la un film pentru vârsta lor.

Pe bluzele imaculate străluceşte cravata roşie cu tricolor. Un însemn, o insignă, îi arată pe cei mai buni dintre cei mai buni.

Adesea, în şcoli şi pe tot cuprinsul patriei, oricând într-un an şcolar sau în cea mai relaxată clipă a vacanţei, fapte, preocupări încununate de succes, multe dintre ele entuziasmante, ţi se gravează statornic în memoria afectivă. Sunt preocupări şi rezultate care atestă cu prisosinţă că pionierii patriei, toţi copiii României de azi trăiesc şi muncesc într-un climat al intensei creativităţi, având toate posibilităţile de a-şi pune în valoare energia, înclinaţiile şi aptitudinile în folosul lor şi al ţării. Sunt expresii ale copilăriei fericite, ale creşterii demne pe care ţara o asigură copiilor, tineretului ţării. Conduşi de profesori cu experienţă, de pedagogi pasionaţi, pionierii, pretutindeni în ţară, îşi ono­rează exemplar grija cu care societatea îi înconjoară. O sală de clasă a devenit prin talentul unor copii o expoziţie în care ai putea sta ore întregi, găsind mereu un alt subiect de meditaţie. Un cabinet este, prin munca pasionată a unor copii din clasele primare, o mică seră de plante exotice. La o clasă a pionierilor, o încăpere ascunde câteva roţi de olar şi un cuptor, dar nu mai poate ascunde priceperea cu care pionierii au deprins străvechiul meşteşug. Pasiunea se divulgă instantaneu; cu puţin timp în urmă, în veritabilul muzeu de ştiinţele naturii de la liceul arădean "Ioan Slavici", pionierul Adrian Valea, din clasa a V-a, prezenta ca un biolog experimentat câteva rarităţi ale faunei româneşti. O pasiune în care se cuprinde însă munca susţinută, "anonima" muncă a profesorului. Într-un sat de la marginea ţării, în Depresiunea Almăjului, copii de clasa a IV-a au descoperit o necropolă medievală atestând cu probe arheolo­gice indubitabile continuitatea unei străvechi locuiri. Aici, la Şopotu Vechi, în sudul Banatului, învăţătorul Gheorghe Rancu alcătuieşte cu aceşti pui de om valoroase colecţii de folclor, etnografie, arheologie. În altă parte, în alt sat "pierdut" la marginea Apusenilor, Măguri-Răcătău (judeţul Cluj), pionierii, îndrumaţi de profesoara Maria Ioniţă, se mândresc pe bună dreptate cu muzeul de etnografie al şcolii lor. La Marga, în judeţul Caraş-Se­verin, aproape de Sarmisegetuza, mai mult de o treime din pionierii de la şcoala cu clasele I-VIII intră în componenţa unui apreciat cor. La Palatul Pionierilor şi Şoimilor Patriei din Bucureşti, un program al corului condus de profesorul Constantin Popescu este o adevărată încântare. Micii cercetători, inventatori îndrăznesc să lucreze, cu rezultate remarcabile, în domenii de vârf, cercurile tehnico-aplicative din şcoli şi case ale pionierilor şi şoimilor patriei întrecându-se în realizări. Pionierii Ion Bălan din Huşi, Lăcrămioara Lamatic, Narcis Prisecaru şi Cornel Stan din Bicaz, Liviu Tudor, Angela Spătaru şi Alexandru Ţăranu din Piatra Neamţ au obţinut brevete de inventatori - pentru dispozitive de antrenament pentru piloţi şi cosmonauţi, de condu­cere programată, pentru un leagăn cu comandă electronică.

Expoziţiile talentului şi imaginaţiei tehnice îndrăzneţe "Start spre viitor", organizate cu prilejul forumurilor naţionale ale pionierilor, prezintă idei, pasiuni, vise materializate în obiecte funcţionale, invenţii şi inovaţii în domenii ca automatică, robotică, electronică, radiocomunicaţii, electrotehnică, mecanică şi electromecanică, mecanizarea agriculturii, noi surse de energie, aparatură foto, aparate şi instrumente didactice, navo şi aeromodele, machete de construcţii etc.
Scînteia, nr. 14.570/1989