x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Sporirea productivităţii muncii

0
30 Sep 2009 - 00:00
Cei care muncesc la Întreprinderea de garnituri de frână şi etanşare - Râmnicu-Sărat sunt adevăraţi promotori ai noului. Acest colectiv răsplătit, de altfel din plin, pentru aceste eforturi cu titlul de "Erou al muncii socia­liste", desfăşoară concomitent cu producţia şi o bogată activitate de cercetare nu numai pentru obţinerea unor produse superioare din punct de vedere ca­litativ, competitive cu produsele similare fabricate de firme cu renume din lume, dar şi pentru găsirea celor mai practice şi eficiente metode de muncă, de sporire a productivităţii. Căci, în ultimă instanţă, toate preocupările ce există într-o unitate - de dotare, de perfecţionare a tehnologiilor de fabricaţie, a maşinilor şi utilajelor de ridicare a gradului de calificare a personalului muncitor etc. - toate vizează unul şi acelaşi lucru: asigurarea unui ritm intens, eficient de producţie. Socotind după succesele continue ce se obţin la IGFE Rm. Sărat, se pare că aceste căi au fost depistate şi ele sunt urmărite cu stricteţe. Un argument de ultimă oră ni-l oferă rezultatele pe opt luni, care arată că la producţia-marfă a fost realizată o proporţie de 105,4%, iar la productivitatea muncii 104,3%.

Abordând aşadar aspectul preocupărilor pentru creşterea productivităţii muncii, am angajat de curând o discuţie pe această temă cu inginerul Dumitru Popa, directorul întreprinderii, care ne-a spus: "Realizările noastre se datoresc în bună parte şi programelor prioritare care s-au întocmit de către comisiile de probleme organizate de către COM. Unul dintre aceste programe întocmit şi urmărit permanent, cu simţ de răspundere, este şi cel care cuprinde măsurile de creştere a productivităţii muncii. Numai pentru acest an, de pildă, avem prevăzute în program 38 de măsuri, din care 19 vizează promovarea progresului tehnic, 17 perfecţionarea organizării conducerii producţiei, iar două calificarea şi perfecţionarea pregătirii profesionale a personalului muncitor. În cele opt luni care au trecut din acest an, s-au pus în aplicare 32 de măsuri, eficienţa fiind echivalentă cu o economie relativă de 72 de persoane - faţă de 66 prevăzut. Raportându-ne tot la perioada sus-menţionată, am avut planificat să obţinem o creştere a productivităţii muncii de 9,3%, iar noi am realizat 10,1%. Cea mai mare parte din cei 9,7 mi­lioane de lei reprezintă producţia-marfă suplimentară pe opt luni, este obţinută pe seama creşterii productivităţii muncii". L-am întrebat pe tovarăşul director pe cei căi s-a ajuns la asemenea succese, iar acesta a reluat firul discuţiei, spunând: "Unele cunoscute, altele necunoscute, cu caracter de noutate. Şi pentru unele, şi pentru altele, a trebuit să ne mobilizăm cu toţii, să gândim mai mult şi să trecem practic la aplicarea cu curaj în producţie a unor metode moderne, eficiente de lucru. Dar să luam câteva exemple concrete. Nu e nici un secret că materialele din care se fac garniturile de frână şi ambreiajele au fost asimilate, prin licenţă, precum şi dotarea tehnică respectivă. Polimerizarea la cald a acestor piese, prevăzută în matriţe deschise, prezintă un mare dezavantaj: Se obţineau piese de bravură, dar nu le puteam folosi la scară industrială, întrucât erau necesare altfel de prese decât cele din dotare. În colaborare cu ICTCM Bucureşti şi IMASA Sf. Gheor­ghe, am proiectat şi executat noi prese, adecvate pentru lucrul cu matriţe închise. Astfel, prin utilizarea matriţelor închise la fabricarea plăcuţelor de frână, pentru autoturismele Dacia şi Oltcit, a crescut productivitatea muncii cu 30% şi s-a redus consumul specific cu peste 20%. Tot specialiştii atelierului-proiectare piese de schimb şi autoutilări au realizat şi maşina pentru rectificarea interioară a segmenţilor de ferodou. Prin utilizarea noii maşini s-a obţinut o creştere a productivităţii muncii de 2,4 ori, reducând consumul de aluminiu cu 2.500 de kilograme anual. La fel este şi maşina de confecţionat fire, cea de înfăşurat fir azbest, dispozitivul pneumatic utilizat la perforarea suportului metalic care intră în componenţa metal marsitului şi multe altele".

În răspunsurile sale, directorul Dumitru Popa n-a abordat însă numai căile care privesc dotarea unităţii la cel mai înalt grad de tehnicitate. El s-a referit şi la măsurile care au avut în vedere ridicarea calificării profesio­nale a muncitorilor, tehnicienilor şi inginerilor la pretenţiile impuse de tehnică nouă, modernă, perfecţionată, ce a intrat pe parcurs în dotarea fiecărui loc de muncă. Adică s-a urmărit ca o maşină modernă, cu un randament superior, să fie mânuită de un om multilateral pregătit, un om care să asigure exploatarea acesteia la parametri proiectaţi. Pentru aceasta a fost extinsă polideservirea utilajelor din secţia ferodouri, atelierul marsit şi din atelierul de planşe din sârmă. A fost repartizată echilibrat forţa de muncă pe schimburi. S-au reexaminat şi îmbunătăţit normele de timp şi de producţie în raport cu sarcina de creştere a productivităţii muncii. Au fost reciclaţi 38 de specialişti, din care 22 de ingineri, 3 economişti, 3 cadre de altă specialitate, iar prin 3 cursuri speciale, 75 de muncitori au fost policalificaţi în meserii deficitare. Aşadar, drumul spre o productivitate înaltă a muncii la IGFE Rm. Sărat are mai multe "benzi". Ceea e a avut în vedere consiliul oamenilor muncii este ca toate măsurile stabilite în programul prioritar de creştere a productivităţii muncii să circule în acelaşi sens pe aceste "benzi" către obiectivul fixat. Aceasta explică, de fapt, dinamica creşterii produ­­c­tivităţii muncii ce nu se înregistrează aici an de an. Într-un cuvânt, mo­dernizarea are loc nu numai la nivelul maşinilor, utilajelor, dar şi al perso­nalului muncitor care a devenit cointeresat în ridicarea neîncetată a cunoştinţelor, a gradului său de calificare. La ora actuală, preocupările pentru creşterea productivităţii la IGFE Râmnicu-Sărat s-au amplificat şi mai mult, din dorinţa unanimă a harnicului colectiv de a răspunde prin fapte de prestigiu îndemnului secretarului general al partidului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de a îndeplini sarcinile de plan pe acest an în cinstea celui de-al XIV-lea Congres al partidului. Bilanţurile pozitive cu care au fost încheiate toate lunile trecute atestă că râmnicenii ştiu să muncească bine şi să-şi onoreze angajamentele asumate.
Viorel Chiurtu - România liberă, nr. 13.964/1989
Citeşte mai multe despre:   articolul zilei

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de