Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Un concurs cinematografic este întotdeauna un eveniment. Când este marcat de tradiţie, când scopul său este de a aduce în memoria juriilor şi a participanţilor realitatea într-o multitudine de ipostaze, cum sunt de pildă realitatea impresionantei şi inconfundabilei construcţii socialiste româneşti sau mărturiile despre istoria bogată şi exemplară a poporului român, străbătută de un profund caracter umanist, un astfel de concurs este un eveniment cultural şi educativ de primă mărime. Deci, la cea de-a XIV-a ediţie a sa,
"Contemporania" - concurs rezervat documentarului românesc, organizat sub auspiciile Întreprinderii Cinematografice a judeţului Dâmboviţa, Consiliul Judeţean Dâmboviţa al Sindicatelor, Comitetul de Cultură şi Educaţie Socialistă a municipiului Târgovişte - şi-a reconfirmat statutul său de cea mai importantă manifestare de gen din contextul generos, emulativ al Festivalului naţional "Cântarea României". Pentru că, atât la secţiunea profesionişti, cât şi la secţiunea amatori concursul cinematografic târgoviştean a reunit producţiile unor studiouri cu "firmă" bine consolidată ("Alexandru Sahia", studioul Armatei, al Ministerului de Interne), cât şi peliculele unor cinecluburi din 15 judeţe ale ţării.
Dintre acţiunile care au punctat spaţiul de manifestare al concursului, polarizând benefic interesul publicului, amintim simpozionul "Filmul documentar românesc în Epoca Nicolae Ceauşescu" (au susţinut comunicări Georgeta Barău, secretar al comitetului judeţean Dâmboviţa al PCR, Ileana Berlogea, rector al Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică Bucureşti, Virgil Calotescu şi Nicolae Cabel, regizori); mese rotunde şi dezbateri având drept temă contribuţia filmului documentar la mobilizarea oamenilor muncii în realizarea sarcinilor de producţie la opera de formare revoluţionară a omului nou; gale cinematografice sub genericul "Realizări ale epocii contemporane oglindite în filmul documentar", care au avut loc în unele localităţi din judeţul Dâmboviţa.
Filmele înscrise în concurs au reargumentat peremptoriu un fapt îndeobşte cunoscut, vocaţia filmului documentar de a fi un cronicar obiectiv al acestui timp de eroice împliniri revoluţionare, dar şi de a surprinde adevăruri fundamentale ale multimilenarei istorii a poporului român. Căci peliculele cineprofesioniştilor ori unele realizări ale cineamatorilor au pledat şi la această ediţie a "Contemporaniei" în favoarea actului de educaţie; de altfel, fiecare dintre producţiile trecute prin "filtrul" de exigenţă al juriilor, dar şi prin "focarul de interes" al publicului depun mărturie despre edificările eroice ale patriei de azi - ctitorii impresionante, inspirate verticale ale viitorului comunist, cât şi despre trecutul istoric tulburător şi pilduitor al destinului poporului nostru.
Stăruind asupra câtorva filme laureate ale concursului, o facem având conştiinţa faptului că juriul (în cazul cineprofesioniştilor) a acordat cu atentă circumspecţie girul său producţiilor "luate în vedere", consensul realizându-se după pertinente dezbateri.
"Pagini din cronica Marii Uniri" (Trofeul Contemporania) este o monografie-epopee a acelei clipe unice de istorie care a validat României dreptul la deplina sa unitate naţională. Pompiliu Gîlmeanu, în dublă ipostază de scenarist şi regizor, a înfăptuit un travaliu acribic - s-a adresat unor surse-document inedite, a recompus o lume de gânduri şi fapte, lumea românească a Transilvaniei în pragul şi în momentul Unirii celei Mari. A reuşit, pentru că nu a narat pur şi simplu faptul unic de istorie, ci l-a pus în acord cu sentimentele de atunci şi de acum ale unui întreg popor.
Am văzut şi ne-a tulburat acel "Revoluţia salvează naţiunea" în care Dumitru Seceleanu şi Augustin Moşoia au atacat o partitură dificilă, realizând un poem ritmat de sacră trăire de patrie a lui Avram Iancu sau acel "Badea Ghoerghe - Gh. Pop de Băseşti", portret de patriot lucid, "transfocat" cu inspirată concizie de Doru Cheşu, ori "Monedele" - dialog între civilizaţii, unde Radu Panaite şi Cristina Prieanu au întreprins o operă de pasionaţi numismaţi, punând în valoare rolul monedei de liant între popoare şi civilizaţii.
Dar au mai fost şi filmele despre cea mai fierbinte şi tonifiantă actualitate a patriei în zidire de sine şi pentru viitor, acele mărturii despre noi înşine acum, într-o epocă de eroice împliniri, şi care s-au numit "Râul Mare, Retezat - minuni în Ţara Haţegului" (scenariul şi regia Eugen Gheorghiu, imaginea Eugen Lupu), ori aspiraţia de zbor întru devenirea în lumină, pelicula metaforă "Desprinderea" de Doru Matei.
A fost în concurs şi un film "de autor", semnat de Mircea Bunescu, "Crochiu - Ion Irimescu".
Este un film demn de antologat într-o posibilă "arhivă de succese" a documentarului românesc. Construit cu sufletul, acest "crochiu" este un admirabil eseu despre pictură, despre muzicalitatea ei, arta lui Ion Irimescu fiind un excelent pretext, inteligent ales pentru demersul cineastului, care a dorit să formuleze astfel o opinie inedită asupra rostului artistului în mijlocul lumii.
Iscusinţa autorilor lor ţinând loc de profesionalism, au venit cu sinceritate şi viaţă "trăită în direct" filmele cineamatorilor. Fie că numim, de pildă, "Unde Siretul îşi adună apele" (Sindicatul ACH Siretul-Bacău), "Profesiunea: actor" (cineclubul Teatrului Al. Davila Piteşti), "Cetatea" (Sindicatul Întreprinderii de Utilaj petrolier Târgovişte), "Oraşul din mijlocul câmpiei" (Sindicatul Întreprinderii de aparataj electric pentru instalaţii Titu) sau "Pădurea care plânge" (Sindicatul Întreprinderii Antrepriză Construcţii Ploieşti).
În confruntarea cinematografică de la Târgovişte, filmul-documentar românesc a câştigat şi fără îndoială va avea de câştigat din schimbul de experienţă colegial dintre profesionişti şi amatori. Lucru care în zilele celei de-a XIV-a ediţii a "Contemporaniei" a fost îndeobşte recunoscut, constituind, de altminteri, benefica stare de spirit declanşată de marele Festival naţional al culturii şi educaţiei "Cântarea României".
Cinema, nr. 7/1989
Citește pe Antena3.ro
