Tovarăşei
Academician, doctor, inginer Elena Ceauşescu,
Membru al Comitetului Politic Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român,
Prim viceprim-ministru al Guvernului R.S. România,
Preşedintele Consiliului Naţional al Ştiinţei şi Învăţământului
Bucureşti
Mult stimată şi iubită tovarăşă Elena Ceauşescu,
Vă rog să-mi permiteţi să Vă mulţumesc cu fierbinte dragoste şi admiraţie sinceră, cu profundă recunoştinţă şi stimă pe care le nutresc în inimă faţă de Dumneavoastră, pentru încrederea pe care mi-aţi acordat-o de a susţine la Londra, în perioada 14 mai - 26 iunie a.c., câteva recitaluri în limba engleză, din poezia lui Mihai Eminescu.
Premiera recitalului a avut loc în data de 22 mai a.c., la invitaţia Societăţii londoneze de poezie (care activează în cadrul Centrului Naţional Britanic de Poezie), cu prilejul festivităţii de decernare a Premiului bianual de traducere de poezie europeană în limba engleză, premiu care poartă în prezent numele compatriotului nostru Corneliu M. Popescu (un talent de excepţie, decedat la numai 18 ani la cutremurul din 1977), foarte preţuit în Anglia pentru valoarea deosebită a amplelor tălmăciri ale poeziilor lui Mihai Eminescu.
Auditoriul de mai multe sute de persoane al acestei seri de gală - numeroşi specialişti ai vieţii culturale şi artistice londoneze, precum şi câteva personalităţi cultural-artistice din Occident, America de Nord şi Japonia - a dat o recunoaştere unanimă recitalului meu. În cadrul acestui recital mi s-a oferit posibilitatea de a prezenta câteva din capodoperele poetice ale "Luceafărului" poeziei româneşti şi în original, în minunata limbă românească în care ele au fost scrise. Cu permisiunea Dumneavoastră, anexez rândurilor de faţă scrisorile poetului Alan Brownjohn, preşedintele Societăţii londoneze de poezie, în care el îşi exprimă - în numele societăţii - gratitudinea pentru recitalul meu londonez.
În urma ecoului favorabil de care s-a bucurat recitalul, revista engleză de literatură universală ADAM a apelat la mine cu rugămintea de a-mi repeta programul în faţa unui auditoriu invitat de redacţie. Printre spectatori au fost din nou prezente o serie de importante personalităţi cultural-artistice, recitalul bucurându-se de o primire elogioasă.
Studiourile britanice de radio (BBC) mi-au solicitat două interviuri, acestea prilejuindu-mi şansa de a vorbi ascultătorilor despre poezia lui Mihai Eminescu şi succesele culturii româneşti.
Îmi exprim încă o dată, din adâncul inimii, întreaga gratitudine pentru şansa pe care mi-aţi oferit-o de a sluji şi peste graniţele ţării cauza nobilă a partidului nostru revoluţionar, cauza iubitei noastre patrii, România socialistă.
Mult stimată şi iubită tovarăşă Elena Ceauşescu,
Cu permisiunea Dumneavoastră, profit de acest prilej pentru a Vă informa asupra unor aspecte privind munca mea de creaţie.
De 18 ani lucrez la Teatrul Naţional din Tg. Mureş. În acest timp, teatrul nostru a avut 8 directori, cel actual fiind Iulius Moldovan, succesor al scenografului Romulus Feneş, care a deţinut funcţia de director numai 9 luni. Tovarăşul Moldovan nu este un om de teatru şi nu dispune de prestigiosul moral pe care-l implică funcţia de director al unui teatru naţional. În funcţiile sale de până acum el s-a compromis prin beţii şi viaţă personală imorală. Prin numirea tovarăşului Moldovan în funcţia de director, activitatea teatrului a avut mult de suferit. Nivelul ideatic şi estetic al muncii noastre a scăzut, atmosfera etico-politică din cadrul colectivului lasă de dorit, disciplina de muncă fiind practic inexistentă.
În luna mai 1986, de exemplu, ambele secţii ale teatrului nostru au omagiat aniversarea a 65 de ani de la făurirea PCR cu spectacole învechite şi reînnoite, fără succes. Astfel, secţia română a avut doar trei spectacole, aproape fără public, iar secţia maghiară a onorat spectacole numai pentru abonamente.
Pentru a nu continua cu alte exemple negative, menite să ilustreze totala incompetenţă a actualei conduceri a teatrului nostru, aş dori să mă limitez, cu permisiunea Dumneavoastră, numai la câteva aspecte care vizează strict activitatea mea personală de creaţie.
Deţin categoria I de calificare profesională. În ultimi ani am fost distinsă de două ori cu Premiul I la fazele republicane ale Festivalului Naţional "Cântarea României" (şi o dată cu premiul al II-lea). Cu recitalul eminescian "De ce nu-mi vii", în limba română, am obţinut marele Premiu la Gala Naţională a recitalurilor dramatice (Bacău, 1986). Totuşi, teatrul în care lucrez mă marginalizează în mod consecvent. Aştept uneori chiar cinci ani pentru a primi un rol mai important. Indiferent de nivelul profesional sunt favorizate colegele care se află în graţiile directorului. Regizorii Hunyadi Andras şi Kincses Elemer - având vederi şi manifestări specifice naţionalismului maghiar - mă ignoră pentru faptul că sunt soţia scriitorului Hajdu Gyozo. Aceştia dezaprobă făţiş atitudinea angajată a soţului meu faţă de politica partidului nostru, precum şi patriotismul nostru românesc fără echivoc. Deseori, împreună cu soţul meu, suntem calificaţi la teatru "trădători", adică nişte indivizi care şi-au "trădat" naţionalitatea şi confraţii lor maghiari, făcând o "politică murdară" prin recitalurile noastre în limba română.
Directorul Iulius Moldovan este pasiv faţă de aceste atitudini. La fel de pasiv a fost şi cu ocazia unei deplasări în comuna Ceuaş, unde actorii teatrului, băuţi fiind, au intonat imnul maghiar şi imnul secuiesc. Directorul nostru nu poate respinge aceste tendinţe vătămătoare, deoarece nu dispune de o platformă morală corespunzătoare. El se teme că aceste elemente fiind chemate la ordine, s-ar întoarce împotriva lui şi i-ar demasca, la o adică, abuzurile.
Faptul cel mai grav şi dureros pentru mine este că directorul teatrului a sabotat şi continuă să-mi saboteze recitalul "De ce nu-mi vii" în limba română. Ca urmare, asist la o recrudescenţă a atacurilor dure la adresa mea, venite din partea elementelor ostile care mă calomniază în continuare.
Mult stimată şi iubită tovarăşă Elena Ceauşescu,
Rugămintea mea ar fi să ne ajutaţi ca în fruntea Teatrului Naţional din Tg. Mureş să fie numit un om de teatru competent, cu prestigiu moral şi profesional, capabil să transpună cu consecvenţă în viaţă, în acest domeniu specific de activitate, politica revoluţionară a partidului nostru.
Arhivele Naţionale, Fond CC al PCR