François Mitterrand declara că este gata să reprezinte interesele Poloniei faţă de statele occidentale

Mijloacele de informare în masă poloneze, care au prezentat pe larg aspecte ale desfăşurării vizitei preşedintelui francez, exprimă satisfacţia ambelor părţi faţă de rezultatul vizitei.

Informarea Ambasadei României la Varşovia
Către Ministerul Afacerilor Externe
Tovarăşului Constantin Oancea, adjunct al mi­nistrului,
Dr I

În perioada 14-16.06.1989, pre­şedintele Franţei, F. Mitterrand, a efectuat o vizită oficială în Polonia la invitaţia preşedintelui Consiliului de Stat al RPP, W. Jaruzelski.

F. Mitterrand a avut convorbiri cu W. Jaruselski, M.F. Rakowski, primul-ministru al Guvernului polonez. S-a întâlnit, de asemena, la Varşovia, cu Primatul Poloniei, Cardinalul J. Glemp, iar la Gdansk, cu L. Walesa, preşedintele sindicatului "Solidaritatea".

Preşedintele francez a depus co­roane de flori la Varşovia la "Mor­mân­tul Soldatului necunoscut" şi la "Monumentul eroilor Capitalei - Nyke", iar la Gdansk la Monumentul apără­tori­lor litoralului - Westerplatte, la Monumentul "Muncitorilor navali" ucişi în 1970 şi la cimitirul militar francez; a depus coroane de flori la monumentul internaţional al victimelor fascismului de la Auschwitz-Birkenau.

Fr. Mitterrand a vizitat zonele vechi ale celor trei oraşe, Varşovia, Gdansk şi Cracovia.

În timpul vizitei, în prima zi, miniştrii de Externe ai celor două ţări au semnat următoarele documente referitoare la colaborarea între guvernele Franţei şi RPP:
- Convenţie privind schimbul în domeniul tineretului;
- Convenţie privind colaborarea în protejarea mediului înconjurător;
- Convenţie privind pregătirea cadrelor de conducere pentru întreprinderi.

Tot în aceeaşi zi, miniştrii de Finanţe ai celor două ţări au semnat Convenţia privind eşalonarea plăţii datoriei poloneze faţă de Franţa; aceasta constituie aplicarea unei părţi din înţelegerea pe care Polonia a încheiat-o cu Clubul de la Paris şi care prevede - în următorii patru ani - amânarea plăţii creditelor pe care le are Polonia faţă de Franţa. Pe această bază, în scurt timp, se prevede semnarea şi a altor înţelegeri referitoare la relaţiile financiare şi econo­mice dintre cele două ţări.

În timpul discuţiilor între miniştri de Externe polonez şi francez s-a exprimat satisfacţia în legătură cu dezvoltarea relaţiilor bilaterale în ulti­mul timp, precum şi interesul faţă de adâncirea dialogului între cele două ţări în probleme ca: negocie­rile de dezarmare în cadrul celor "23" şi "35", implementarea înţelegerilor CSCE de la Viena, colaborarea Poloniei cu Comunitatea Europeană (R. Dumus a reamintit declaraţia lui Fr. Mitterrand că Franţa va fi în acest sens avocatul Poloniei).

Partea polonă, referindu-se la Convenţia privind pregătirea cadrelor, şi-a arătat interesul pentru pregătirea acestora în domeniul administraţiei.

În ceea ce priveşte Convenţia de colaborare în protejarea mediului, partea polonă a înaintat ideea creării unui fond în acest scop, care să se formeze din conversiunea datoriei poloneze faţă de Franţa.

În timpul convorbirilor dintre W. Jaruzelski şi Fr. Mitterrand, cei doi au dat o înaltă apreciere desfăşurării vizitei, care constituie un pas important în strângerea în continuare a relaţiilor de prietenie şi a colaborării reciproce active în mod deosebit în domeniul economic.

Fr. Mitterrand a declarat că este gata să reprezinte interesele Poloniei faţă de statele occidentale şi îndeosebi cele din CEE. Preşedintele francez a adresat lui W. Jaruzelski invitaţia de a efectua o vizită în Franţa.

La sfârşitul vizitei - care s-a prelungit cu peste o oră peste programul iniţial - F. Mitterrand a parti­cipat la o conferinţă de presă la care, printre altele, a făcut următoarele afirmaţii:
- perestroika sovietică, iniţiativele diplomatice ale lui Gorbaciov, evo­lu­ţia situaţiei în câteva ţări ale Europei stice - în Ungaria şi Polonia - şi, totodată, o mai bună înţelegere a problemelor Europei estice de către SUA şi câteva ţări ale Europei occidentale, o anumită pregătire spre deschidere din partea CEE indică faptul că ur­mea­ză o accelerare "la care acum câţiva ani nici nu îndrăzneam să mă aştept".
- L. Walesa i-a înmânat un material referitor la un ajutor de 10 miliarde de dolari pe care să-l acorde Franţa Poloniei în decurs de 3 ani. Mitterrand a declarat că va analiza memoriul respectiv şi a subliniat că nu este vorba de un cadou, ci de o participare în domeniul industriei, al investiţiilor comune; cu acest prilej şi-a exprimat regretul faţă de numărul foarte scăzut de întreprinderi mixte polono-franceze existente;
- Franţa nu pune nici un fel de condiţii în ceea ce priveşte ajutorul acordat Poloniei, dar "nu vom fi indiferenţi la modul cum se va dezvolta democraţia în Polonia";
- Ajutorul pentru Polonia este - cel puţin până acum - cel mai mare pe care l-a acordat vreo ţară vestică Poloniei;
- "Aş dori ca ceea ce se întâmplă în Polonia, Ungaria şi parţial în URSS să contamineze şi restul ţărilor Europei de Est."

Mijloacele de informare în masă poloneze, care au prezentat pe larg aspecte ale desfăşurării vizitei preşedintelui francez, exprimă satisfacţia ambelor părţi faţă de rezultatul vizitei. Presa subliniază elementele la care s-au referit Fr. Mitterrand şi W. Jaruzelski în toasturile rostite la dineul oferit de şeful statului polonez. W. Jaruzelski a subliniat prin­tre altele:
- Poporul francez a contribuit în mod remarcabil la propaganda în lume a democraţiei, drepturilor omului şi cetăţeanului;
- Respectarea actualelor graniţe teri­to­riale europene facilitează dezvol­ta­rea pozitivă a întregului proces Helsinki;
- "Experimentul" polonez este tot mai cunoscut acum în Vest.

Fr. Mitterrand a subliniat, în toastul său, satisfacţia faţă de curajul, rezistenţa şi patriotismul poporului po­lo­nez dovedite în cadrul trans­for­mărilor actuale din Polonia; a afirmat că Franţa şi Polonia sunt în măsură să inaugureze un nou model de relaţii între cele două părţi ale Europei şi a de­clarat sprijin pentru reformele po­loneze. În acest sens, Franţa va deveni avocatul Poloniei în Clubul de la Paris.

Ambii şefi de stat au abordat, de asemenea, cele două evenimente care vor fi comemorate anul acesta: 200 de ani de la Revoluţia franceză şi 50 de ani de la izbucnirea celui de-al doilea război mondial şi şi-au exprimat convingerea că vizita va determina revenirea relaţiilor bilaterale dintre cele două ţări la nivelul înalt pe care l-au cunoscut.
Ion Teşu
Document din volumul: 1989 - Principiul dominoului. Prăbuşirea regimurilor comuniste europene, Ediţie de: Dumitru Preda şi Mihai Retegan, Bucureşti, Editura Fundaţiei Culturale Române, 2000, p 112-114