Către Ministerul Afacerilor Externe
Tovarăşului Constantin Oancea,
Tovarăşului Lucian Petrescu,
În ultimul timp se constată o intensificare a activităţii diferitelor grupări din PMSU care îşi propagă pe larg poziţia şi punctele de vedere referitoare la proiectul programului propus de congresul din octombrie a.c.
1. În contextul acestor acţiuni, gruparea reformistă a reuşit să domine în ultimele zile situaţia din interiorul PMSU şi încearcă să determine orientarea de viitor a acestuia conform concepţiilor reformiste promovate de Rezsö Nyers, Miklós (Németh) şi de Imre Pozsgay. Sunt semnificative în acest sens afirmaţiile recent făcute de Imre Pozsgay (05.09.89), la întâlnirea cu conducerea Frontului
Popular Patriotic), respectiv:
- "Congresul partidului va fi congresul victoriei cercurilor reformiste";
- "Se va schimba şi concepţia PMSU despre rolul său, întrucât va trebui să-şi desfăşoare activitatea în contextul unor circumstanţe parlamentare, nu hegemoniste ca până în prezent";
- "Fără PMSU nu se poate asigura depăşirea paşnică a actualei situaţii, dar şansa recâştigării încrederii zdruncinate o are numai un partid reînnoit";
- "Frontul Popular Patriotic trebuie să se prezinte în Parlament fie ca forţă politică, fie ca partid".
În cadrul tratativelor tripartite de după plenara CC din 01.09.1989, delegaţia PMSU condusă de I. Pozsgay a făcut din nou o serie de concesii. Dintre acestea, reţine în mod deosebit atenţia faptul că, la presiunile opoziţiei, Pozsgay s-a angajat să rediscute problema posibilităţii suspendării activităţii organizaţiilor de partid la locul de muncă. De asemenea, tot sub presiunea opoziţiei, s-a convenit asupra următoarei formulări de compromis privind denumirea şi sistemul social ce va fi constituit în Ungaria şi va figura ca atare în noua Constituţie: "Republica Ungară este stat juridic, independent, democratic, în cadrul căruia se afirmă deopotrivă valorile democraţiei burgheze şi ale socialismului democratic".
Din formularea de mai sus se desprinde clar modul formal în care este notată şi prezentată noţiunea de socialism în legea supremă a ţării.
2. Paralel se înregistrează şi unele acţiuni ale "Mişcării pentru reînnoire a PMSU", din care face parte şi János Berecz, fost secretar al CC al PMSU. Astfel, în luna septembrie a.c. vor organiza mai multe adunări de activ în diferite oraşe din provincie. La 24.09.1989 preconizează organizarea unei mari adunări, la nivel naţional. În acest scop au discutat deja - pentru colaborare şi sprijin - şi cu alte grupări de stânga şi cu sindicatele. Doresc să adreseze membrilor PMSU chemarea ca "toţi cei care doresc socialismul să nu părăsească PMSU".
Referitor la proiectul de progam pentru congres, poziţia mişcării este foarte critică, susţinându-se necesitatea existenţei unor prevederi care să asigure menţinerea caracterului muncitoresc al partidului.
S-a accentuat asupra necesităţii creării consiliilor muncitoreşti şi înfiinţarea controlului muncitoresc.
A fost criticată politica greşită a guvernului, al cărei preţ politic îl plăteşte în prezent PMSU, iar preţul economic îl suportă populaţia.
Berecz J. a suplinit în intervenţia sa necesitatea ca mişcarea să fie deschisă şi că trebuie stabilite legături cu grupările judeţene, cu delegaţii din minerit, căi ferate etc. Mişcarea doreşte să apere PMSU. Pentru reînoirea sa, PMSU are nevoie şi de sprijinul şi colaborarea cercurilor reformiste, mai puţin membrii lor cu vederi extremiste.
În legătură cu unele aspecte de mai sus, menţionăm că, în cadrul unor discuţii purtate la 06.09.89 cu diplomaţi cehi şi chinezi, s-a desprins ideea că cercurile reformite deţin ponderea în ansamblul activităţii interne a PMSU, Pozsgay, Nyers şi Nemeth dirijând de fapt orientarea activităţii de partid în direcţia victoriei în congres a forţelor reformiste. În ciuda acestui fapt, diplomatul chinez aprecia că asociaţia "Munich Berencs" are popularitatea şi baza de masă necesară care la nevoie i-ar permite să se transforme în partid de sine stătător, ca principală forţă de stânga din Ungaria.
Diplomatul ceh, precum şi unii localnici apreciază că la ora actuală cariera politică, de lider al PMSU, a lui K. Grósz este apusă, el nemaiavând şanse la apropiatul congres.
Interlocutorii au menţionat însă că, în perspectiva existenţei în viitor a unui sistem parlamentar, partidele nu vor avea nici un rol de conducător (asemănător ca în Orient) şi în consecinţă, după congres şi alegerile parlamentare, şi PMSU va deveni un "club de discuţii".
Însărcinat cu afaceri,
Ioan Chira
Document din volumul: 1989 - Principiul dominoului. Prăbuşirea regimurilor comuniste europene, Ediţie de: Dumitru Preda şi Mihai Retegan, Bucureşti, Editura Fundaţiei Culturale Române, 2000, p 188-189
Citește pe Antena3.ro