Deşi regimul lui Nicolae Ceauşescu era tot mai izolat în Occident, în anul 1989 a apărut la Paris, sub semnătura scriitorului N. Asfoura, o lucrare omagială intitulată "România, o politică externă independentă". Este prilejul de a i se face dictatorului de către autorul volumului un profil în stilul specific sistemului comunist şi nu Vestului.
"Personalitatea preşedintelui Nicolae Ceauşescu, ideile şi activitatea sa politică se identifică cu politica externă a României (...) Preşedintele Nicolae Ceauşescu este animat de un profund umanism revoluţionar, temelie a încrederii în victoria finală a forţelor sociale ce luptă pentru pacea şi securitatea internaţională", scria N. Asfoura.
Pe parcursul lucrării erau tratate exact temele predilecte ale propagandei României socialiste precum dezarmarea, iniţiativele diplomatice privind securitatea şi cooperarea în Europa, transformarea Balcanilor într-o zonă a bunei vecinătăţi şi rolul Partidului Comunist Român în cadrul mişcării comuniste internaţionale.
Un astfel de volum era înregistrat în documentele Ministerului Afacerilor Externe drept o urmare a "interesului crescând pentru România socialistă, pentru poporul român". Fireşte, în documente nu se specifica nimic despre chinul diplomaţilor români de a face posibilă apariţia unor astfel de lucrări, care erau pe placul Cabinetelor 1 şi 2 şi anturajelor din jurul acestora.
În acel an, potrivit unei sinteze informative a Direcţiei Cultură şi Presă a Ministerului Afacerilor Externe din care vă prezentăm mai jos fragmente, au apărut, pe lângă omagiile la adresa conducătorului de la Bucureşti şi câteva cărţi privitoare la istoria şi civilizaţia românească. Concomitent, ambasadele României monitorizau "interesul unanim" pentru reuşita plăţii datoriei externe.
Pentru MAE a fost un succes apariţia în Occident, în Germania de Vest, a unui reportaj, după vizita în România a unui jurnalist de la "Die Welt". Potrivit documentului citat, jurnalistul "relatează şi interpretează mai obiectiv realităţile româneşti".
Sinteză - Informativă
IV. În perioada de referinţă, interesul crescând pentru România socialistă, pentru poporul român, s-a materializat în apariţia unor semnificative volume publicate în diferite ţări, după cum urmează:
- Franţa: "România - o politică externă independentă" (Editura "CRS Editions").
- Austria: "Istorie şi civilizaţie românească" (Editura Bohman).
- Marea Britanie: "Istorie şi civilizaţie românească".
- India:
a) "Revoluţia de la 1848 la români"
b) "Lupta poporului român pentru unitate naţională" (Editura "Socialook International Publications")
- Brazilia: "Momente din istoria românilor" (Editura "Thesaurus")
- Spania: "Convorbiri cu Transilvania" (Autor J.P. de Santazana).
- URSS: "Lucrările Conferinţei naţionale a PCR", volum care cuprinde raportul secretarului general al PCR, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cuvântul său de închidere şi rezoluţia finală.
V. Aşa după cum se cunoaşte din relatările mijloacelor româneşti de informare în masă, presa internaţională a continuat să informeze şi să comenteze în legătură cu evenimentele politice majore din viaţa ţării noaste - începând cu aniversarea zilei de naştere şi a activităţii revoluţionare ale tovarăşului preşedinte Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu - paralel cu interesul evident manifestat de aceasta faţă de marile realizări dobândite de poporul român în anii socialismului, îndeosebi în ultimele două decenii şi jumătate.
În context subliniem că încheierea cu rezultate strălucite a plăţii datoriei externe, care a consacrat asigurarea deplinei independenţe a patriei, a suscitat un interes unanim, materializat în numeroase comentarii pozitive, inclusiv în ţări occidentale (Marea Britanie); au existat chiar şi cereri ale unor ziarişti de a călători în România pentru a cunoaşte nemijlocit motivaţiile şi explicaţiile acestei realizări unice (RSF Iugoslavia).
În acelaşi cadru, trebuie relevată reuşita cooperării întreprinse cu importantul ziar vest-german "Die Welt", vizita în RS România a şefului secţiei de reportaj a acestui cotidian soldându-se cu un serial de 6 pagini speciale care, în general, relatează şi interpretează mai obiectiv realităţile româneşti.
VI. Misiunile române în străinătate, precum şi centrele culturale româneşti, au organiat manifestări şi acţiuni politice, culturale, sau de presă menite să adânceacsă şi să diversifice cunoaştera politicii interne şi externe a statului nostru, a marilor realizări ale poporului român, a valorilor perene, din trecut şi prezent, produse de spiritualitatea românească.
În acelaşi timp, membri ai ambasadelor noastre, alături de oameni de cultură din ţară, au contribuit activ la reuşita manifestărilor consacrate României organizate de parteneri din ţările de reşedinţă.
Datele de mai jos se referă la activitatea curentă de propagandă a misiunilor, fără a lua în considerare manifestările legate de acţiunile politico-culturale privind evenimentele aniversare din acest an, în legătură cu care s-au făcut şi se vor face rapoarte speciale.
Citește pe Antena3.ro