x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Scînteia Din arhiva Ministerului de Externe Manifestările de stradă de la Berlin iau amploare

Manifestările de stradă de la Berlin iau amploare

31 Oct 2009   •   00:00
Raportul Ambasadei României la Berlin
Către Ministerul Afacerilor Externe 31 octombrie 1989, ora 18:10
Tovarăşului Constantin Oancea, adjunct al ministrului,


În legătură cu evoluţia situaţiei politice din RD Germania, informăm în continuare următoarele:
1. Manifestările de stradă nu au încetat, iar în ultimele zile au crescut chiar în intensitate şi amploare. Se estimează că numai ieri, 30 oc­tom­brie, când au avut loc mari demonstraţii în oraşele Berlin, Leipzig, Halle, Magdeburg, Schwerin, Suhl etc. nu­mă­rul participanţilor s-a ridicat la peste o jumătate de milion de cetăţeni (la Leipzig, după datele oficiale, 200.000). Lozincile demonstranţilor se referă la libertatea presei, libera circulaţie, libertatea de asociere, des­fi­in­ţa­rea privilegiilor, legalizarea organizaţiilor autonome etc. Toate de­mon­straţiile s-au desfăşurat paşnic. Or­ga­ne­le de poliţie şi de securitate nu au in­ter­venit. Primul-secretar al Co­mi­te­tului PSUG al Capitalei, G. Scha­bows­ki, a declarat, în cadrul dialogului cu cetăţenii, că "demonstraţiile vor face parte din cultura politică a RDG".

2. În întreaga ţară se desfăşoară am­ple dezbateri, cu pariticiparea re­pre­zentanţilor din conducerea de partid şi de stat, din economie, cultură, mi­nis­tere, combinbate etc. Unele dezbateri se transmit în direct la radio sau te­le­viziune. Dintre aspectele cel mai mult discutate, remarcăm ur­mă­toa­rele:

Instituirea unor comisii de anchetă pentru elucidarea abuzurilor orga­ne­lor de poliţie în timpul demonstra­ţi­ilor din 7 şi 8 octombrie (preşedintele Prezidiului poliţiei din Berlin, gene­ral locotenent F. Rausch, a exprimat scu­ze, în public, pentru unele acte de brutalitate comise de câţiva poliţişti).

Legalizarea opoziţiei. Conducerea PSUG nu a dat un răspuns clar la aceas­­tă cerere. În practică însă, toate grupările politice autonome sunt tole­rate şi acţionează nestânjenit. În Corpul Diplomatic se apreciază că lega­li­za­rea unor organizaţii cum ar fi "Noul Forum" este numai o chestiune de timp. O anumită îngrijorare a provocat constituirea unui Partid Social-De­mocrat care a solicitat aderarea sa la Internaţionala Socialistă.

Rolul conducător al partidului, re­a­fir­mat în cuvântarea inaugurală rostită de Egon Krenz, începe să fie pus în discuţie. Partidele care până acum au acţionat, sub conducerea PSUG, în ca­drul Blocului Democratic (creştin-de­mo­craţii, liberal-democraţii, naţional-de­mocraţii şi Partidul Democratic al ţă­ranilor) ridică problema egalităţii în drepturi. Recent, Manfred Gerlach, pre­şedintele Partidului Liberal-De­mo­crat, s-a pronunţat pentru constituirea unei comisii care să analizeze din punct de vedere constituţional, politic, social etc., rolul conducător al PSUG.

Regândirea rolului şi structurilor or­ganizaţiilor de masă şi obşteşti. Dis­cu­ţii extrem de ascuţite şi controversate au loc în cadrul organizaţiei Tineretului Liber German. Numeroşi tineri cer dizolvarea acestei orga­ni­za­ţii sau menţinerea ei doar ca o organizaţie-cadru care să cuprindă uniuni autonome pentru elevi, studenţi, ti­neri muncitori, soldaţi etc. Mari fră­mântări au loc în organizaţiile sindicale. Preşedintle Prezidiului, Harry Tisch, membru al Biroului Politic al CC al PSUG, a fost somat să se retragă. Prezidiul federaţiei va decide la 17 no­iem­brie (se consideră că H. Tisch va fi eliberat din Biroul Politic, la Plenara din 8 noiembrie, după care va pierde şi funcţia în fruntea sindicatelor).  Există în rândul muncitorilor iniţiativa creării unor "sindicate libere".

Au început, de asemenea, dezbate­rile publice privind reînnoirea sistemului economic. Elaborarea unor concepţii noi reclamă o perioadă mai îndelungată. De la relaţiile apropiate, am aflat că Egon Krenz a adresat primilor-secetari regionali o scri­soa­re, în care le cere să facă tot ce le stă în putinţă pentru mobilizarea oamenilor în vederea îndeplinirii planului pe acest an. Se estimează că planul cincinal nu va fi îndeplinit. (...)

3. Din sursă a reprezentanţei permanente a RFG, am reţinut aprecierea că guvernul federal este dispus să con­lu­creze cu Egon Krenz într-un mod constructiv, deoarece noul con­du­că­tor de partid şi de stat al RDG a dove­dit că este hotărât să înfăptuiască re­for­me profunde. A rezultat însă că par­tea vest-germană speră că evoluţia po­litică internă din RDG să meargă în con­sens cu transformările din Polonia şi Ungaria. Diplomaţii vest-germani au subliniat că ei au înregistrat cu interes declaraţiile publice ale unor reprezentanţi ai PSUG, potrivit cărora "se va studia experienţa din URSS, Polonia şi Ungria". Aceiaşi diplomaţi au arătat că este îm­bu­cu­ră­toa­re o anumită tendinţă de "dezideologizare" a relaţiilor dintre cele două state germane.

În orice caz, constatăm că în ulti­me­­le zile au dispărut din presă orice fel de atacuri la adresa RFG. Ieri, 30 oc­­tombrie, a fos scoasă de la televizi­unea RDG emisunea "Canalul Ne­gru", transmisă săptămânal timp de aproa­pe 30 de ani, în care comentatorul Karl Eduard von Schnitzler critica în termeni sarcastici politica guvernului vest-german. Mijloacele de informre vest-germane au salutat "punerea pe liber a ultimului război rece". Diplomaţii vest-germani apreciază că alinierea RDG la linia politică a lui Gorbaciov oferă o şansă reală pentru redeschiderea "problemei germane".
Gheorghe Caranfil
Document din volumul: 1989 - Principiul dominoului. Prăbuşirea regimurilor comuniste europene, Ediţie de: Dumitru Preda şi Mihai Retegan, Bucureşti, Editura Fundaţiei Culturale Române, 2000, p. 260-262

×
Subiecte în articol: din arhiva ministerului de externe